Video Analist, despre îndemnul la jupuire al lui George Simion: Ne ia drept proşti, nu este niciun fel de metaforă

Deşi era aşteptat un protest mai amplu, George Simion a declarat că se teme să mai organizeze unul pentru că oamenii sunt foarte furioşi şi nu i-ar putea ţine sub control. Totuşi, dacă suveraniştii nu-l vor avea pe Georgescu în postura de candidat, trebuie să mizeze pe nişte rezerve. Una dintre acesta ar putea fi Dan Dungaciu, un sociolog trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, sau actorul Dan Puric, un personaj celebru pentru viziunile sale pro-ruse. 

De situaţie ar putea profita şi Victor Ponta, care a declarat că ar fi dispus să-l numească pe Călin Georgescu în funcţia de premier al României. 

Între timp, Horaţiu Potra continuă să îndemne la violenţă, în consecinţă s-a ales cu o nouă plângere penală. Apelurile sale au impus stare de alertă la graniţele României, în cazul în care vreunul dintre mercenarii lui Potra intenţionează să revină în ţară pentru a participa la protestele violente. Sunt filtre şi pe drumurile din ţară care duc spre Bucureşti. 

Vezi și

Şi George Simion este cercetat in rem, după ce a declarat că membrii Biroului Electoral Central ar trebui jupuiţi în piaţa publică. Preşedintele AUR susţine, însă, că a fost vorba doar despre o metaforă. 

Atacuri vin, însă, şi din Statele Unite. Un senator republican a scris trei mesaje consecutive pe X, în care ne critică pentru respingerea candidaturii lui Georgescu, aliniat şi cu retorica Kremlinului care, prin Dimitri Medvedev, de la înălţimea legitimităţii democratice pe care regimul în care Vladimir Putin e la putere de 26 ani i-o conferă, a transmis că în Romania statul paralel a îngropat definitiv democraţia.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Rufin Zamfir, Senior Expert GlobalFocus Center. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- V-aş întreba, pentru început, unde se termină metafora şi unde avem, deja, de-a face cu toxicitate în discursul public şi social?

- Păi, ca să folosesc cuvintele dumneavoastră, metafora în sine este elementul de toxicitate, în cazul acesta. Toată această retorică a violenţei, toată această prezenţă în interiorul unor discursuri de la care noi ne-am aştepta să calmeze electoratul, prezenţa în interiorul acestor discursuri publice a unor cuvinte, a unei părţi din vocabularul violent, ea în sine este un semnal de alarmă pentru poziţia în care ne aflăm astăzi, pentru pericolul pe care democraţia noastră îl resimte astăzi, nu doar din partea unor elemente disparate şi marginale, aşa cum poate ne-am fi aşteptat după 30 şi ceva de ani de democraţie, nu doar din partea unor astfel de elemente, dar iată că şi din partea unor lideri de partide, din partea unor membri din Parlamentul României, din partea unor lideri care setează, cel puţin pentru o parte importantă din societatea noastră, setează linia de acţiune. Nu cred că este vorba despre niciun fel de metaforă, dacă este să ne referim la discursul domnului Simion, la răspunsul pe care domnia sa l-a dat. Este cu atât mai îngrijorător pentru mine faptul că domnia sa, pe româneşte spus, ne ia drept proşti şi încearcă acest artificiu de vorbire, acest truc ieftin, până la urmă, de a direcţiona atenţia către altceva. Este, dacă vreţi, echivalentul unui bully din clasa a 9-a, a 10-a din liceu, care, odată prins cu fapta, încearcă să-şi ascundă adevărata intenţie.  

- Da. Am văzut germenii acestei violenţe în spaţiul public şi le-am considerat cu toţii, iniţial, din noiembrie încoace, drept nişte fenomene secundare, nişte epifenomene, pentru că veneau, cumva, din partea unor useri, unor conturi anonime de cele mai multe ori, veneau pe diferite reţele sociale, care, sigur, nu precedau în a ne ameninţa pe toţi, de la jurnalişti la politicieni din cealaltă tabără, la oameni din societatea civilă, la analişti şi aşa mai departe. Germenii ăia sunt acum legitimaţi de George Simion, printr-un discurs cât se poate de public. Vă întreb care este pericolul mai departe şi cum ar trebui să reacţioneze autorităţile, astfel încât să nu degenereze, să nu fie legitimat şi mai mult de acum înainte?

- Pericolul este unul extrem de mare şi cred că avem de a face cu un fel de fenomen echivalent bulgărelui de zăpadă care a pornit deja la drum şi probabil că este dincolo de jumătatea pantei. Oprirea acestui bulgăre de zăpadă are să fie pentru noi, ca societate, are să fie, are să necesite un efort considerabil şi probabil că, înainte de a-l opri, bulgărele acesta o să ne tăvălească un pic prin zăpadă. Dincolo de asta, există nişte legi în vigoare în România, nişte legi care reglementează discursul instigator la ură, există nişte norme deontologice din partea reprezentanţilor unor profesii pe care îi regăsim în interiorul acestor proteste, îi regăsim ca susţinători a tipului ăstuia de discurs. Există, până la urmă, nişte norme şi reglementări care vizează inclusiv activitatea politicienilor noştri. Dacă toate aceste norme şi reguli şi reglementări legale sunt aplicate în litera lor şi nu doar mimate, atunci acest bulgăre de zăpadă se va opri mai curând decât mai târziu. Dacă, însă, ne vom preface, cum am făcut-o nişte ani de zile, deja, dacă ne vom preface că acest pericol la adresa democraţiei nu există, dacă ne vom preface că nu ştim nişte fapte care se întâmplă deja, dacă vom aştepta ca bulgărele să se oprească cumva de la sine sau să vină un val de căldură să-l topească, atunci mă tem că democraţia noastră va cădea victimă. Şi nu ştiu cât de capabili suntem, cât de apţi să o ridicăm de jos, din nou.

- Şi instrumentele de a-l opri care ar fi? O aplicare mai dură, mai fermă a legii? 

- Instrumentele de a opri acest val de ură, această instigare la violenţă iată venită şi din partea unor reprezentanţi aleşi, din partea unor politicieni, sunt în fapt un mix. Avem toate aceste reglementări juridice de care povesteam mai devreme, dar avem şi un rezervor de rezilienţă socială, până la urmă, în interiorul societăţii. Trebuie să subliniem faptul ăsta, anume că aceste elemente dispuse să sacrifice democraţia nu reprezintă majoritatea populaţiei României. Ce trebuie să facem cu toţii este, dincolo de cuvintele acestea care, în clipa aceasta, nu îşi mai găsesc, neapărat, reprezentarea în acţiune, dincolo de îndemnuri la uniune, coeziune socială, dincolo de lucrul acesta, fiecare dintre noi probabil că ar trebui să stăm un pic mai lung pe scaun şi să ne gândim înainte de a valida tipul acesta de acţiuni în sfera publică, fie că este vorba despre ce au făcut protestatarii aseară şi au continuat în această seară, fie că este vorba despre asta, fie că este vorba despre declaraţii politice aşa cum domnul Simion a făcut. Cred că este un moment foarte important pentru noi, ca societate, şi cred că este momentul să ne trezim şi să realizăm că nu acesta este dezideratul pe care România şi l-a propus, nu acesta este drumul pe care România poate merge înspre a deveni un stat mai sigur pentru cetăţenii săi şi modul prin care să se asigure mai multă libertate pentru cetăţenii săi. Vedeţi dumneavoastră, faptul că în spaţiul internaţional sunt, din păcate pentru noi toţi, sunt nişte exemple de politicieni sau actori politici, haideţi să-i numim în felul acesta, mai larg, faptul că sunt exemple de actori politici, care vin chiar de dincolo de ocean, cu un discurs similar, instigator la ură ...  

- Putem să-i şi numim, că ne gândim inclusiv la Donald Trump, la resurecţia de la Capitoliu, când instiga de aceeaşi natură, cu acelaşi tip de mesaje, susţinătorii săi să meargă la Capitoliu şi să-l ia cu asediu.

- Absolut, absolut. Este exact exemplul pe care îl aveam în minte. Este, însă, un tip de acţiune politică care nouă nu ni se potriveşte. Nouă celor care pretindem că ne revendicăm de la o lume democratică, o lume în care fiecare dintre noi trebuie să aibă libertăţile şi drepturile pe care democraţia de tip liberal le asigură populaţiei, tipul ăsta de discurs nu este unul care să se potrivească. 

- Noi am mai discutat împreună, domnule Zamfir, despre felul în care propaganda rusească, dezinformarea rusească, manipulările ruseşti au supragonflat candidatul Călin Georgescu. Acum avem această decizie a Biroului Electoral Central. Dacă ea va fi confirmată la Curtea Constituţională, Călin Georgescu nu va mai apărea pe buletinul de vot, dar ştim că se pregătesc, deja, diferite rezerve. Mai este necesar de acelaşi aport de dezinformare din partea Rusiei pentru a gonfla şi viitorul candidat? Sau deja lucrurile sunt făcute şi nu mai este cazul să se chinuie atât de tare Moscova?

- Din păcate, pentru noi, Moscova are planul ei, are strategia ei şi domnul Georgescu era doar un nume, era doar o etichetă pe care Kremlinul o va schimba cu o altă etichetă. Scopurile Moscovei în ce priveşte România şi apartenenţa României în interiorul organizaţiilor internaţionale, iar aici mă refer în special la UE şi la NATO, scopurile acestea nu se vor schimba, indiferent dacă sau nu Călin Georgescu va fi acceptat.

- Scopurile nu mă îndoiesc, mă întreb, însă, despre mijloace. Mai este cazul să vedem boţii aceia, 25.000 de conturi, pe TikTok, activaţi? Deşi nu cred că mai avem de unde, pentru că acum autorităţile monitorizează ceva mai viguros, mai cu atenţie, şi reţelele sociale.

- Moscova şi Kremlinul sunt un actor extrem de pragmatic şi sunt un actor care, dacă ar fi să analizăm încontinuu modul în care au acţionat pe domeniul acesta al războiului hibrid, refoloseşte soluţiile care au dat rezultate bune în trecut. Din acest punct de vedere, eu nu cred că Moscova descurajată în a folosi exact aceleaşi tactici doar pentru faptul că ele sunt mai cunoscute în România. Ce va fi hotărâtor în strategia pe care Moscova o va alege este dacă sau nu ea intuieşte un cost redus pentru efortul investit. Din punctul acesta de vedere, s-ar putea să observăm tactici un pic schimbate faţă de alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut. Dacă luăm în calcul, şi aici fac o revenire la o afirmaţie făcută un pic mai devreme, dacă luăm în calcul faptul că, la momentul acesta, purtătorii de stindard, cei care sprijină pe candidatul ipotetic Călin Georgescu sau alţi înlocuitori ai domniei sale vin din lumea pe care noi o considerăm democratică, vin de la Washington, din partea preşedintelui Trump sau din partea prietenului foarte bun al domniei sale, Elon Musk, că tot am văzut astăzi şi postări de susţinere venite din partea unor membri ai Congresului, din zona republicană, MAGA, deci dacă vedem şi luăm în considerare aceste lucruri, este posibil să vedem la o Moscovă mai dispusă să-i încurajeze pe aceşti actori din vest să transmită un mesaj în România. Deci mesajul sau atacul împotriva democraţiei în România să vină indirect pe filiera americană. Din păcate pentru noi, însă, ceea ce spuneam şi mai devreme este că Rusia va continua acest atac şi mă tem că România nu este mai pregătită decât în decembrie 2024 pentru a-i face faţă. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰