Articol susținut de #MediciBuni - Dr. Cristina Grigorescu, MedLife: "Hipertensiunea arterială la pacienții foarte tineri a apărut ca o consecință a altei boli"

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România. Hipertensiunea arterială este responsabilă de 60% din decesele de cauză cardiovasculară, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Medicii buni știu că dacă rata de control a hipertensiunii arteriale ar ajunge la 50%, peste 140.000 vieți ar fi salvate în următorii 15 ani și fac tot ce le stă în putință să depisteze cât mai precoce pacienții și să-i trateze.

Cel mai tânăr pacient diagnosticat cu hipertensiune arterială avea doar 18 ani

Dr. Cristina Grigorescu are frecvent cazuri de hipertensiune arterială, dislipidemii, boală cardiacă ischemică, valvulopatii, insuficiență cardiacă. „Pot spune că s-a mai schimbat patologia în ultimii ani – boli care erau apanajul pacientului vârstnic le întâlnim destul de frecvent acum și la pacienții tineri: dislipidemia, hipertensiunea arterială, infarctul miocardic”, a semnalat dr. Cristina Grigorescu.

Hipertensiunea arterială reprezintă o creștere a valorilor tensiunii arteriale peste 140 mmHg pentru tensiunea sistolică (TAS), și/ sau peste 90 mmHg pentru tensiunea diastolică (TAD). Tensiunea prag este stabilită prin convenție la 140/90 mmHg. Această valoare este utilizată pentru a facilita diagnosticul HTA și pentru decizia de începere a tratamentului. Clasificarea hipertensiunii arteriale se face de către medic în funcție de valorile tensiunii arteriale măsurate în cabinet.

Există două tipuri de hipertensiune arterială: hipertensiune arterială primară (esențială) - a cărei etiologie nu este cunoscută, fiind incriminați factori genetici, de mediu, sociali și hipertensiunea arterială secundară, care se definește prin creșterea valorilor tensiunii arteriale sistematice din cauze identificabile și potențial tratabile. Prevalența formelor secundare de HTA secundară în populația hipertensivă este de aproximativ 5-10%, mult mai mică comparativ cu cea de HTA esențială. Cel mai tânăr pacient pe care dr. Cristina Grigorescu, medic cardiolog și internist, l-a diagnosticat cu hipertensiune arterială (HTA) avea doar 18 ani.

„Au fost mai mulți pacienți tineri. La cei foarte tineri am decelat cazuri de hipertensiune arterială secundară, adică hipertensiunea a apărut ca o consecință a altei boli. Cel mai tânăr pacient al meu avea 18 ani, dar hipertensiunea arterială se poate decela și la copii”, a explicat medicul cardiolog.  

„La un băiat de 18 ani, care se știa de mai mulți ani hipertensiv, dar care a fost neglijat atât terapeutic, cât și din punct de vedere al investigațiilor, într-un simplu examen clinic am decelat tensiune arterială ridicată la braț și mult mai mică la membrele inferioare, puls slab la nivelul membrelor inferioare, suflu cardiac. Printr-o simplă ecocardiografie am decelat coarctație de aortă, o boală cardiacă congenitală care se caracterizează prin îngustarea aortei. Pacientul a fost operat și acum este bine și fără hipertensiune”, a povestit medicul cardiolog.

În peste 95% din cazurile de hipertensiune arterială nu există o cauză unică, identificabilă, pentru creșterea valorilor tensiunii arteriale. Mecanismele incriminate în apariția hipertensiunii arteriale esențiale sunt numeroase: predispoziția genetică, retenția renală de apă și sare, remodelarea vasculară, hiperactivitatea sistemului nervos simpatic, a sistemului renină – angiotensină, hiperinsulinemia. Din interacțiunea factorilor genetici cu factorii de mediu (obezitate, consum de alcool în doze mari, consum crescut de sare, sedentarismul, stresul, dislipidemia și consumul scăzut de potasiu sau calciu) rezultă creșteri suplimentare ale valorilor tensiunii arteriale.

Și-a dorit dintotdeauna să fie medic și să trateze inimi

Inima, motorul vieții, menține sângele și circulația în mișcare, datorită unui mecanism de pompă extraordinar. Inima bate de 70 până la 80 de ori într-un minut, de 100.000 de ori pe zi, de peste 2,5 miliarde de ori în 70 de ani! Dr. Cristina Grigorescu a ales inima, pentru că a fost organul pe care l-a înțeles cel mai bine din prima: „I-am înțeles funcționarea și mecanismele, inima m-a atras. Mi s-a părut fascinant, încă din studenție. M-a atras și faptul că avem la îndemână atâtea resurse terapeutice, medicamentoase, intervenționale, device-uri, stenturi, proteze sau chiar chirurgia”, a spus medicul.

Dr. Grigorescu și-a dorit dintotdeauna să fie medic și să trateze inimi, și-a propus să fie un medic bun, bine pregătit profesional, sociabil, cald, calm, blând, uman. „De când mă știu, asta mi-am dorit să fac. Mi-am dorit să fiu de folos oamenilor, să îi pot ajuta, să le alin suferința, să le ofer o mângâiere. Iar atunci când un pacient revine mulțumit, am cea mai mare satisfacție, cea a lucrului bine făcut”, a mărturisit cardiologul.

„Un medic bun este cel care își tratează pacienții așa cum și-ar dori el să fie tratat la rândul lui, în postura de pacient”, a afirmat dr. Cristina Grigorescu, care se documentează și informează permanent. Este dedicată, nu renunță ușor, muncește din greu și rezultatele apar, iar satisfacția sa este pe măsură. Încearcă să trateze inimi cu mintea și cu inima și în puținul timp liber care-i rămâne se dedică familiei.

Hipertensiunea arterială afectează și alte organe!

Hipertensiunea arterială este recunoscută ca având un rol important în apariția bolii coronariene ischemice (BCI), a bolii cerebrovasculare (BCV), a insuficienței cardiace (IC), a bolii renale cronice (BRC), precum și a bolii arteriale periferice (BAP). Hipertensivii dezvoltă BCV cu 5 ani mai devreme (95% CI 4.8-5.2) decât normotensivii.

„Principalele complicații ale HTA se manifestă la nivelul organelor țintă: cord, vase, rinichi și creier. La nivel cardiac poate determina îngroșarea mușchiului inimii - hipertrofie ventriculară stânga, insuficiență cardiacă, cardiomiopatie ischemică, aritmii atriale, ventriculare, moarte subită. La nivel renal determină boală cronică de rinichi/ nefroangioscleroza, la nivel cerebral poate determina infarct cerebral, hemoragie cerebrală, declin cognitiv, demență, iar la nivel vascular ateroscleroza accelerată, creșterea rigidității vasculare, remodelare vasculară”, a explicat medicul cardiolog.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică o scădere a TA sistolice cu 10-15 mmHg și a celei diastolice cu 5-8mmHg poate duce la o înjumătățire a morbidității și mortalității prin boli cardiovasculare. „Riscurile netratării sunt serioase și derivă din afectarea de organe țintă. HTA netratată sau insuficient tratată evoluează spre insuficientă cardiacă, insuficientă renală, accident vascular cerebral, aritmii cardiace, moarte subită”, a semnalat dr. Cristina Grigorescu.

Pacient cu HTA rezistentă la tratament, vindecat cu succes

Hipertensiunea arterială (HTA) rezistentă la tratament este definită ca tensiunea arterială care rămâne deasupra valorilor țintă, în ciuda administrării a 3 agenți antihipertensivi din clase diferite. În cadrul investigațiilor pentru evaluarea HTA rezistentă la tratament se au în vedere și cauzele secundare de hipertensiune, în special sindromul de apnee obstructivă în somn, din ce în ce mai frecvent întâlnit. Există o corelație strânsă între severitatea sindromului de apnee obstructivă în somn și excesul de aldosteron la pacienții cu HTA rezistentă la tratament.

Un caz mai special care a ajuns pe mâinile dr. Cristina Grigorescu este cel al unui tânăr bărbat cu o hipertensiune rezistentă la tratament, simptomatic prin sete excesivă, urinare frecventă, dureri de cap, oboseală, crampe musculare, furnicături în picioare. „Mi-a atras atenția nivelul scăzut al potasiului din sânge. Aceasta m-a dus cu gândul la hiperaldosteronismul primar, care face ca glandele suprarenale să producă prea mult aldosteron, hormon care ajută la reglarea excreției de apă, sodiu și potasiu. Pacientului i-am găsit un nivel crescut de aldosteron în sânge, iar imagistic, prin RMN de abdomen, am decelat o mică formațiune tumorală suprarenaliană stângă, care a fost extirpată chirurgical, iar pacientul se simte foarte bine acum. Revine la controale regulate și nu mai are hipertensiune arterială și nici simptomele care îi afectau destul de mult calitatea vieții”, a povestit medicul.

Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale poate preveni, dar și gestiona hipertensiunea

Monitorizarea periodică a TA este extrem de importantă. La un pacient cu TA optimă (<120/80 mmHg) se recomandă repetarea măsurătorii la cel puțin 5 ani. La o TA normală (120-129/80-84 mmHg) se recomandă repetarea măsurătorii la cel puțin 3 ani. La o TA normal înaltă (130-139/85-89 mmHg) se recomandă repetarea măsurătorii la cel puțin anual sau măsurare TA în ambulator (MATA-măsurarea ambulatorie a TA sau MDTA-măsurarea la domiciliu a TA). La pacienții hipertensivi (>140/90 mmHg) se recomandă monitorizarea tensiunii prin MATA sau MDTA.

„Îmi doresc, în primul rând, ca pacienții mei să fie bine informați, să înțeleagă patologia de care suferă, mecanismele acesteia, cât și riscurile și complicațiile asociate. Apoi un loc important îl ocupă schimbarea stilului de viață, care este cel mai greu de efectuat. Apoi tratamentul, aleg combinații de medicamente în aceeași pilulă astfel încât pacientul să înghită cât mai puține medicamente și astfel să îi cresc complianța la tratament. Apoi urmăresc, prin controale repetate, dacă își administrează tratamentul, cum îl tolerează, dacă a avut reacții adverse, urmăresc țintele terapeutice și monitorizez tratamentul prin investigațiile de laborator și imagistice care se impun”, a spus dr. Cristina Grigorescu.

În opinia sa, un stil de viață sănătos presupune lipsa fumatului, consum limitat de alcool, restricția consumului de zahăr, reducerea consumului de sare de bucătărie, de grăsimi de origine animală și a cărnii procesate, dietă bogată în fibre, fructe, legume, pește, nuci crude, cereale integrale, ulei de măsline, semințe/ dietă de tip mediteraneean, evitarea stresului psiho-emoțional și activitate fizică regulată/ evitarea sedentarismului.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰