Zelenski recunoaşte indirect eşecul contraofensivei, dar anunţă alta de succes la anul: "Am un plan. Nu pot dezvălui detalii"

Indirect, Volodimir Zelenski a admis şi el eşecul contraofensiei declanşate de Ucraina în această vară, deşi în mod direct refuză ideea unui impas în războiul cu rușii. Preşedintele ucrainean a dat asigurări că are un plan pentru o contraofensivă "reuşită" a armatei ucrainene anul viitor.

"Am un plan. Avem oraşe foarte precise, direcţii în care să avansăm. Nu pot dezvălui detalii, dar avem mici înaintări în sud şi de asemenea în est", a spus Zelenski într-o videoconferinţă cu SUA, în care a încercat să risipească îndoielile atât din ţara sa, cât şi din Occident, după ce contraofensiva lansată de armata ucraineană în iunie nu a dat rezultatele aşteptate.

Armata ucraineană a creat un cap de pod pe malul estic al Niprului; a reuşit să mute acolo câteva blindate

Zelenski, care joi a prelungit cu trei luni legea marţială şi mobilizarea generală, a insistat în special asupra a ceea ce a descris drept progresele făcute în provincia sudică Herson de armata ucraineană, care a creat un cap de pod pe malul estic al Niprului şi a reuşit să mute acolo câteva blindate.

La rândul său, şeful Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare a Ucrainei, Oleksi Danilov, a vorbit tot joi despre "marile succese" ale Kievului în atacurile cu drone şi rachete asupra instalaţiilor armatei ruse în Crimeea.

"Distrugerea activelor lor pe teritoriul Crimeii şi distrugerea flotei Mării Negre sunt un mare succes al ţării noastre", a susţinut oficialul ucrainean, referindu-se de fapt la avarierea navei ruse lansatoare de rachete Askold într-un atac în care, potrivit Rusiei, din opt rachete Storm Shadow lansate de Ucraina şapte au fost doborâte de antiaeriana rusă, iar bucăţi din a opta rachetă de asemenea doborâtă au lovit respectiva navă.

Zelenski a criticat din nou lentoarea livrării de armament occidental

În intervenţia sa de joi, Zelenski a criticat din nou lentoarea livrării de armament occidental şi a recunoscut că la Kiev provoacă îngrijorare atitudinea unor politicieni republicani din SUA deveniţi reticenţi faţă de continuarea sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina. "Unele voci din rândul republicanilor sunt cu adevărat periculoase. Desigur, oamenii noştri se tem", a mărturisit preşedintele ucrainean, care totuşi s-a ferit să comenteze despre cum ar vedea o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.

Pe de altă parte, Zelenski a cerut Occidentului să transfere Ucrainei pentru reconstrucţie toate activele ruseşti îngheţate, care însumează circa 400 de miliarde de euro, nu doar dobânzile şi dividendele rezultate din acestea.

Kuleba a respins negocieri cu Moscova

În acest timp, ministrul său de externe Dmitro Kuleba a respins într-o postare pe reţeaua socială X orice încetare a ostilităţilor sau negocieri cu Moscova, reacţionând astfel după informaţii apărute recent în mass media despre discuţii discrete între Kiev şi Occident asupra unor negocieri de pace cu Rusia.

"Aceia care afirmă că Ucraina trebuie să înceapă acum negocieri cu Rusia, fie nu sunt informaţi, fie nu înţeleg, fie sunt de partea Rusiei şi vor ca (preşedintele rus Vladimir - n.r.) Putin să ia o pauză înaintea unei agresiuni şi mai mari", a indicat şeful diplomaţiei ucrainene.

Oficiali americani și europeni abordează subiectul negocierilor de pace

NBC News a relatat pe 4 noiembrie, citând surse aflate la curent cu discuțiile, că oficiali americani și europeni au început să vorbească în spatele uşilor închise cu guvernul ucrainean despre ce ar presupune negocieri de pace cu Rusia pentru a pune capăt războiului.

Câştiguri mici, cu pierderi mari de oameni şi echipamente

Ucraina a lansat în iunie o contraofensivă în sud-est în provinciile Zaporojie şi Doneţk pentru eliberarea teritoriilor ocupate de armata rusă, urmărind în primul rând să ajungă la Marea Azov pentru a tăia legătura terestră a Rusiei cu Crimeea şi cu partea de sud a provinciei Herson. Dar câştigurile teritoriale în această contraofensivă au fost până în prezent minore, armata ucraineană reuşind doar să elibereze o mână de sate, cu preţul unor mari pierderi de efective şi echipamente. Armata rusă desfăşoară la rândul ei ofensive mai către nord, dar tot cu progrese minore şi cu mari pierderi.

Astfel, linia frontului, care se întinde pe o lungime de peste 1.000 de kilometri, nu s-a mişcat aproape deloc din luna noiembrie 2022, când sub ameninţarea unei ofensive ucrainene armata rusă s-a retras din partea de nord a provinciei ucrainene Herson dincolo de Nipru, stabilindu-şi defensiva pe bariera naturală reprezentată de acest fluviu, peste care armata ucraineană a creat capul de pod menţionat de Zelenski, deşi rămâne de văzut dacă acesta va permite desfăşurarea de acolo a unor acţiuni militare mai ample.

Comandantul-şef armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat într-un articol de opinie şi un interviu publicate săptămâna trecută de The Economist că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, şi Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze.

Zalujnîi a fost contrazis de Zelenski, care a pus rezultatele sub aşteptări ale contraofensivei ucrainene pe seama superiorităţii aeriene a Rusiei. Legat de acest subiect, purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, Iuri Ignat, a declarat joi că pregătirea piloţilor ucraineni pe avioanele F-16 în România încă nu a început.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰