Zelenski cere avioane moderne şi rachete cu rază lungă. Medvedev l-a imitat pe Stalin: "Dacă nu vă faceţi datoria, vă voi distruge"
Armata ucraineană primeşte noi ajutoare militare din Occident pentru contraofensiva de primăvară. Volodimir Zelenski a cerut, din nou, arme şi accesul cât mai rapid în UE. În tot acest timp, uzinele de armament din Rusia nu mai reuşesc să ţină pasul cu nevoile războiului. Iar trupele obosite ale Kremlinului ar putea fi înfrânte de contraofensiva Kievului pe frontul de la Bahmut, promite un comandat ucrainean.
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
Trupele ucrainene, aflate în defensivă de luni de zile, vor contraataca în curând, deoarece ofensiva Rusiei pare să se clatine, promite comandantul Forţelor Terestre ucrainene, Oleksandr Sirski, dar președintele Volodimir Zelenski a avertizat că fără arme livrate rapid războiul ar putea dura ani. Potrivit unor conturi de Telegram pro-ucrainene, misiuni de recunoaştere pentru o contraofensivă la Bahmut au început de o săptămână, dar vremea ploioasă şi noroiul împiedică operaţiuni la scară largă.
Consiliul European a aprobat livrarea unui milion de obuze de artilerie în Ucraina în următoarele 12 luni. În plus, Slovacia a predat Kievului primele patru avioane MiG-29, din cele 13 promise. Iar Norvegia, care nu face parte din Uniune, a trimis în Ucraina opt tancuri Leopard 2.
În cealaltă tabără, războiul şi sancţiunile occidentale pun probleme industriei ruse de armament. La Moscova, omul de încredere ai lui Putin, Dmitri Medvedev, a găsit o manieră ciudată de a îndemna la creşterea producţiei de armament. A scos din arhive o scrisoare ameninţătoare a lui Stalin către directorii uzinelor: "Dacă nu vă faceţi datoria faţă de patrie, vă voi distruge, ca pe nişte criminali care au uitat de onoare şi de interesele patriei."
În timp ce propagandiştii ruşi se aşteaptă la o contraofensivă ucraineană, Statele Unite rămân, totuşi, rezervate. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat, în Congres, că Ucraina ar putea decide să-şi recupereze unele din teritoriile ocupate prin alte mijloace decât cele militare. Potrivit analiştilor, Blinken a semnalat, astfel, că Ucraina ar putea accepta, după încheierea războiului, negocieri asupra graniţei sale cu Rusia.
- Scandalul munițiilor cu uraniu sărăcit pentru Ucraina. NATO respinge criticile Moscovei: "Periculos este...
- Medvedev l-a făcut idiot pe ministrul german al Justiției și spune că Rusia ar bombarda Berlinul, dacă l-ar...
- Rusia anunţă că produce 1500 de tancuri în 2023, în timp ce este acuzată că trimite pe front blindate vechi de...
Antony Blinken nu exclude negocieri privind graniţele Ucrainei
Şeful diplomaţiei americane nu a exclus joi eventuale negocieri asupra graniţelor Ucrainei, reiterând în acelaşi timp că va fi la latitudinea ucrainenilor să decidă în această privinţă Vorbind în faţa unei comisii a Congresului american, el a reafirmat că orice eventuală pace cu Rusia trebuie să fie "justă şi durabilă", adică una care să respecte independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, dar "cum este definită exact pe teren, ne aşteptăm de la ucraineni sa ne spună".
El a părut astfel să susţină faptul că ucrainenii ar avea dificultăţi în recuperarea tuturor teritoriilor anexate de Rusia, în special a Peninsulei Crimeei. "Cred că vor exista teritorii în Ucraina pentru care ucrainenii vor fi hotărâţi să lupte pe teren şi poate teritorii pe care vor decid că trebuie să încerce să le recupereze prin alte mijloace", a afirmat el.
Antony Blinken a fost interogat în mod special de alesul republican Chris Stewart, care a dorit să afle dacă Statele Unite susţin voinţa preşedintelui Volodimir Zelenski de a recupera Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Şeful diplomaţiei americane, care consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru o negociere, a insistat că "sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul şi cum se traduce acest lucru în termeni de suveranitate, integritate teritorială şi independenţă a ţării".
"Ceea ce nu dorim, în interesul tuturor, este ca acest lucru să se rezolve într-un loc şi într-un timp care să îi invite pe ruşi să se repoziţioneze, să se reînarmeze şi să atace din nou", a spus el. Statele Unite şi partenerii săi occidentali nu recunosc anexarea Peninsulei Crimeei sau teritoriile anexate de forţele ruse în estul Ucrainei, unde au loc lupte aprige. Coaliţia condusă de Statele Unite, care oferă cel mai mare ajutor militar Ucrainei, susţine că este pregătită să apere Ucraina cât va fi necesar până la retragerea forţelor ruse, dar rămâne cel mai adesea evazivă în cazul Crimeei.
Zelenski le cere europenilor rachete cu rază de acţiune lungă şi avioane de luptă moderne
Volodimir Zelenski le-a mulţumit joi europenilor pentru ajutorul lor militar, însă a avertizat că reticenţele în ceea ce priveşte furnizarea de rachete cu rază de acţiune lungă şi de avioane de luptă moderne riscă să prelungească războiul. Pe drumul său de întoarcere din regiunea Herson, în apropiere de frontul de sud, preşedintele Zelenski i-a contactat, prin videoconferinţă din tren, pe liderii europeni reuniţi la Bruxelles.
Conexiunea a fost întreruptă o dată, însă preşedintele ucrainean a putut să-şi transmită mesajul, a anunţat un responsabil european, a cărui identitate nu este precizată de AFP. Zelenski a atenţionat împotriva refuzului de a furniza forţelor sale militare rachete cu rază de acţiune lungă şi avioane de luptă moderne. Preşedintele ucrainean a cerut, de asemenea, adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, paşi înainte în ceea ce priveşte aderarea ţării sale la UE şi progrese în privinţa planului său de pace.
Întârzierile asupra acestor diferite chestiuni ar putea "prelungi războiul", a avertizat Zelenski, citat de responsabilul european. Occidentul consideră că Ucraina are dreptul să se apere împotriva agresiunii ruse şi contribuie la această apărare furnizându-i armament. Însă mulţi sunt reticenţi în a livra arme ce ar provoca o escaladare a conflictului, pentru că i-ar permite Ucrainei să lovească Rusia.
Unele ţări europene au anunţat cu toate acestea că sunt gata să-i furnizeze Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică. Patru avioane MiG-29 au fost livrate joi Ucrainei, a anunţat Ministerul Apărării slovac, în timp ce Polonia a promis la rândul său că va furniza patru asemenea aparate.
Însă Kievul cere avioane de luptă multirol moderne, în special aparate F-16 americane. Europenii au aprobat luni alocarea a 2 miliarde de euro pentru finanţarea achiziţionării comune de muniţii de artilerie de care Ucraina are nevoie cu disperare pentru a putea contracara ofensiva trupelor ruse.
Statul major ucrainean a anunţat eronat o retragere a ruşilor din oraşul Nova Kakhovka
Armata ucraineană a admis că a comis o eroare anunţând joi seară retragerea forţelor ruse din oraşul Nova Kakhovka, în apropiere de Herson. "Ocupanţii se află încă la Nova Kakhovka. Informaţiile despre presupusa retragere a inamicului din această localitate au fost făcute publice în urma unei utilizări incorecte a datelor disponibile", a indicat Statul Major ucrainean pe Telegram.
Armata rusă a atacat în noaptea de joi spre vineri Krivîi Rih (Krivoi Rog), oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cu cinci drone kamikaze Shahed, de fabricaţie iraniană, care şi-au atins ţintele fără a provoca morţi sau răniţi, a declarat şeful administraţiei militare a oraşului, Oleksandr Vilkul. "În cursul nopţii, inamicul a lansat un atac masiv asupra Krivîi Rih cu drone Shahed", a indicat Vilkul pe contul său de Telegram, adăugând că una dintre drone a fost doborâtă de sistemul de apărare antiaeriană, dar că alte cinci nu au putut fi interceptate.
"Slavă Domnului că nu sunt victime", a spus responsabilul ucrainean, cerând cetăţenilor să nu difuzeze imagini cu efectele atacului pentru a nu da informaţii care ar putea fi utilizate de Rusia, în timp ce autorităţile lucrează pentru a repara daunele provocate. Şeful administraţiei militare din Krivîi Rih, un oraş industrial situat la aproximativ 420 de kilometri sud-est de Kiev, a declarat că 'toate infrastructurile importante, transportul public, instituţiile sociale şi medicale din oraş funcţionează stabil în pofida atacului'.
Rusia a utilizat drone iraniene Shahed-136, iar, uneori, rachete, începând din octombrie trecut, pentru atacurile asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei, care a suferit întreruperi masive de curent în timpul iernii ca urmare a acestei campanii.
Autorităţile ucrainene au raportat, de asemenea, un atac cu rachete ruseşti asupra regiunii Odesa (sud). La 23 martie, în jurul orei locale 21:30 (19:30 GMT), apărarea antiaeriană a Comandamentului aerian Sud a doborât două rachete ghidate sol-aer Kh-59 lansate de avioane de vânătoare ruseşti Su-35 din Marea Neagră, a anunţat autoritatea militară ucraineană din regiune.
În acelaşi timp, postul de televiziune ucrainean Kanal 24 transmite că, în cursul nopţii de joi spre vineri, forţele ruse au efectuat bombardamente masive asupra mai multor localităţi din regiunea Sumî, consemnând un bilanţ provizoriu de cel puţin doi morţi, 10 răniţi şi numeroase distrugeri
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰