Zelenski a început turneul neanunțat în țările baltice, într-un moment în care ceilalţi aliaţi ezită să ofere ajutor suplimentar Kievului

"Estonia, Letonia şi Lituania sunt prietenii noştri de încredere şi partenerii noştri de principiu. Astăzi am ajuns la Vilnius înainte de a mă deplasa la Tallin şi la Riga", a declarat preşedintele ucrainean pe X (fostul Twitter), anunţând întâlniri cu înalţi oficiali din aceste ţări. "Pe ordinea de zi figurează securitatea, integrarea în UE şi NATO, cooperarea în materie de război electronic şi dronele, precum şi continuarea coordonării sprijinului european", a precizat el.

Turneul în statele baltice, foste republici sovietice, membre NATO şi UE în prezent, reprezintă prima călătorie oficială în străinătate a lui Volodimir Zelenski în 2024.

Ucraina, intens bombardată de Rusia în ultimele săptămâni

Ucraina a fost intens bombardată de Rusia în ultimele săptămâni, iar loviturile asupra oraşului rusesc Belgorod, situat aproape de graniţa dintre cele două ţări, au fost considerate drept o ripostă a Kievului, la aproape doi ani de la invazia Moscovei.

Zelenski nu a încetat să ceară aliaţilor să-şi menţină sprijinul militar pentru ţara sa şi luna trecută a purtat discuţii în acest sens cu reprezentanţi ai SUA, Germaniei şi Norvegiei.

Între timp, un pachet de ajutor din partea UE în valoare de 50 miliarde de euro este în continuare blocat de Bruxelles în urma vetoului impus de Ungaria, în timp ce Congresul american rămâne divizat cu privire la trimiterea de ajutor suplimentar Kievului.

În faţa escaladării atacurilor aeriene asupra Ucrainei, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a îndemnat săptămâna trecută aliaţii să livreze sisteme de apărare antiaeriană Kievului. "Ucrainenii fac minuni cu apărarea antiaeriană furnizată de Occident, dar au nevoie de mai mult", a scris el săptămâna trecută pe X.

Zelenski se bazează pe sprijinul țărilor nordice

Lituania este cel mai mare donator de ajutoare către Ucraina în raport cu Produsul Intern Brut, potrivit centrului de cercetare german Kiel Instutute care monitorizează ajutorul militar, financiar şi umanitar promis şi livrat Ucrainei din 24 februarie 2022. Vilnius a promis deja Kievului un ajutor guvernamental reprezentând aproape 1,4% din PIB-ul său, conform centrului german citat.

Celelalte două ţări baltice - Estonia şi Letonia - se clasează pe locurile doi şi cinci, ajutorul anunţat de aceşti doi membri ai NATO şi UE ridicându-se la 1,3% şi, respectiv, la 1,1% din PIB-ul lor.

Ministrul de externe eston Margus Tsahkna a dat asigurări că Tallinnul este pregătit să "aloce 0,25% din PIB pentru ajutorul militar acordat Ucrainei" în următorii patru ani. "Este mult mai puţin costisitor să sprijinim acum Ucraina în comparaţie cu preţul pe care comunitatea internaţională va trebui să-l plătească dacă Rusia atinge obiectivele acestei agresiuni barbare", a declarat Tsahkna duminică pe X.

La rândul ei, şefa guvernului eston Kaja Kallas a subliniat miercuri importanţa sprijinului neclintit pentru Ucraina. "Trebuie să sprijinim Ucraina atât timp cât e nevoie şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să învingă. (...) Dacă îi lăsăm pe agresori să primeze asupra dreptului internaţional şi să dicteze regulile jocului, ne vom regăsi într-o lume mult mai periculoasă", a spus ea într-un comunicat.

Letonia s-a angajat, la rândul său, "să furnizeze pe bază permanentă echipamente militare şi instruire soldaţilor ucraineni şi să extindă coaliţia dronelor", potrivit ministrului său al apărării. "Este vorba despre lupta noastră comună pentru viitorul libertăţii, al democraţiei şi al ordinii internaţionale bazate pe reguli", a declarat Andris Spruds, indicând că ţara sa a asigurat formarea a circa 3.000 de soldaţi ucraineni în 2023.

Sprijinul pentru Ucraina a scăzut cu aproape 90%

Zelenski a vizitat ultima oară Vilnius în iulie 2023 când a participat la un summit NATO, unde a obţinut promisiuni de sprijin pentru Kiev din partea liderilor occidentali, inclusiv a preşedintelui american Joe Biden.

Or, recentele atacuri ruse împotriva infrastructurii critice şi cartierelor rezidenţiale au determinat Kievul să ceară de urgenţă livrări de arme pentru a putea contracara mai bine loviturile Moscovei. Cu toate acestea, ajutorul promis Ucrainei între august şi octombrie 2023 a scăzut cu aproape 90% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, atingând cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, trăgea un semnal de alarmă Kiel Institute în decembrie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰