Washingtonul se gândeşte la sancţiuni noi împotriva Iranului. Analişti: Puţin probabil să sancţioneze drastic exporturile de petrol ale acestei ţări

"În zilele următoare, Statele Unite vor impune noi sancţiuni vizând Iranul, printre care împotriva programelor sale de drone şi rachete", corpului Gardienilor Revoluţiei şi Ministerului său al Apărării, a detaliat într-un comunicat Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden. "Aceste noi sancţiuni, împreună cu alte măsuri, vor continua presiunea exercitată asupra Iranului pentru a-şi limita şi deteriora capacităţile militare", a adăugat Sullivan.

El a mai indicat că forţele armate americane se vor concentra pe creşterea nivelului lor de pregătire pentru a face faţă unor eventuale noi lovituri cu drone şi rachete lansate din Iran.

"Ne aşteptăm ca aliaţii şi partenerii noştri să ne urmeze rapid cu propriile lor sancţiuni", a subliniat comunicatul Washingtonului, de altfel în desfăşurare de partea Bruxellesului. "Ideea este de a lărgi regimul (de sancţiuni) existent împotriva dronelor iraniene", a declarat la rândul său şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, în urma unei reuniuni extraordinare, prin videoconferinţă, a miniştrilor de externe ai UE.

Iranul a lansat sute de drone şi rachete în direcţia teritoriului israelian în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, ca răspuns la un atac, pe 1 aprilie, asupra anexei consulare a ambasadei Iranului la Damasc, în Siria, atribuit Israelului.

Aproape toate rachetele şi dronele au fost distruse înainte de a lovi teritoriul israelian. Acesta a fost primul atac direct al Iranului împotriva Israelului. Armata israeliană a avertizat marţi că Iranul nu va scăpa "nevătămat" din acest atac fără precedent. "De trei ani, pe lângă sancţiunile legate de drone şi rachete, Statele Unite au sancţionat peste 600 de persoane şi entităţi legate de terorism şi finanţarea terorismului prin regimul iranian" şi diferitele mişcări legate de acesta în regiune, a precizat Jake Sullivan. 

Critici la adresa lui Joe Biden

La scurt timp după ce Teheranul şi-a lansat atacul în weekend, ca răzbunare pentru presupul atac al Israelului de 1 aprilie asupra consulatului iranian din Damasc, liderii republicani din Camera Reprezentanţilor l-au acuzat pe preşedintele Joe Biden că nu a reuşit să aplice măsurile existente şi au spus că vor prelua săptămâna aceasta o serie de proiecte de lege pentru a înăspri sancţiunile. împotriva Iranului.

Vorbind duminică la Fox News, reprezentantul Steve Scalise, republicanul nr. 2 al Camerei, a declarat că administraţia a făcut mai uşor pentru Iran să-şi vândă petrolul, generând venituri care au fost folosite pentru ”a finanţa activităţi teroriste”.

Presiunea politică de a pedepsi Iranul creează o problemă spinoasă pentru administraţie: cum să descurajăm astfel de atacuri în viitor fără escaladarea tensiunilor regionale, creşterea preţului petrolului sau antagonizarea Chinei, cel mai mare cumpărător de petrol iranian.

Washingtonul a declarat de luni de zile că printre obiectivele sale principale se numără acela de a împiedica conflictul din Gaza dintre gruparea palestiniană Hamas şi Israel să metastazeze într-un război regional mai larg, cu scopul cheie de a menţine Teheranul pe margine.

Luni seara, Camera Reprezentanţilor a adoptat cu o majoritate covârşitoare un proiect de lege numit Legea privind sancţiunile energetice Iran-China, care ar extinde sancţiunile împotriva Iranului, solicitând rapoarte anuale pentru a determina dacă instituţiile financiare chineze au participat la tranzacţii cu petrol iranian. Legislaţia ar interzice instituţiilor financiare din SUA să aibă conturi pentru orice entitate chineză care se angajează în aceste tranzacţii.

Proiectul de lege se confruntă cu un viitor incert în Senat, care este controlat de colegii democraţi ai lui Biden, care se tem să crească preţul petrolului. Mai mulţi analişti regionali au spus că se îndoiesc că Biden va lua măsuri semnificative pentru a intensifica aplicarea sancţiunilor americane existente pentru a sufoca exporturile de ţiţei ale Iranului, sângele vital al economiei sale.

”Chiar dacă aceste proiecte trec, este greu să vezi administraţia Biden intrând în exces, să încerce să treacă la acţiune sau să aplice sancţiunile existente sau altele noi, pentru a încerca să reducă (exporturile de petrol iraniene) într-un mod semnificativ”, a spus Scott Modell, fost ofiţer al CIA, acum CEO al Rapidan Energy Group.

Aplicarea sancţiunilor

Fostul preşedinte Donald Trump a reintrodus sancţiunile americane asupra petrolului Iranului în 2018, după ce s-a retras dintr-un acord internaţional privind programul nuclear al Teheranului. Administraţia Biden a încercat să reprime evitarea acestor măsuri cu sancţiuni împotriva companiilor din China, Emiratele Arabe Unite şi din alte părţi.

În ciuda acestor eforturi, Rapidan estimează că exporturile de petrol ale Iranului au atins 1,6 milioane până la 1,8 milioane de barili pe zi, fără condensat, un petrol foarte uşor. Cantitatea este aproape de cele 2 milioane de barili pe zi pe care Iranul le-a exportat înainte de sancţiuni, a spus Modell.

Posibilul efect asupra preţurilor benzinei este unul dintre motivele pentru care Biden ar putea să nu acţioneze puternic pentru a reduce exporturile de petrol ale Iranului. Kimberly Donovan, expert în sancţiuni şi combatere a spălării banilor la Consiliul Atlantic, a spus că sancţiunile legate de petrol nu au fost aplicate strict în ultimii doi ani.

”Nu m-aş aştepta ca administraţia să înăsprească aplicarea ca răspuns la atacurile Iranului cu rachete şi drone împotriva Israelului din weekend, în principal din motive de îngrijorare (care) ar putea duce la creşterea preţului petrolului. Preţul petrolului şi, în cele din urmă, preţurile benzinei la pompă devin critice în timpul unui an electoral”, a spus ea.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că administraţia Biden nu a ridicat nicio sancţiune împotriva Iranului şi a continuat să crească presiunea asupra Republicii Islamice. ”Sancţiunile noastre extinse şi care se suprapun împotriva Iranului rămân în vigoare şi continuăm să le aplicăm”, a spus purtătorul de cuvânt.

Factorul China

Aplicarea agresivă a sancţiunilor ar putea destabiliza, de asemenea, relaţia dintre SUA şi China, pe care oficialii chinezi şi americani au încercat să o repare după o perioadă dificil,ă după ce SUA au doborât anul trecut un balon de supraveghere chinez suspect care a traversat teritoriul SUA.

Aproape tot petrolul iranian care intră în China este marcat ca fiind originar din Malaezia sau din alte ţări din Orientul Mijlociu şi este transportat ”de o flotă întunecată” de tancuri petroliere mai vechi, care de obicei îşi opresc transponderele atunci când încarcă în porturile iraniene, pentru a evita detectarea.

Firma specializată în urmărirea tancurilor Vortexa Analytics a estimat că China a achiziţionat anul trecut un record de 55,6 milioane de tone sau 1,11 milioane de barili de ţiţei iranian pe zi. Această cantitate a reprezentat aproximativ 90% din exporturile de petrol brut ale Iranului şi 10% din importurile de petrol ale Chinei.

Mai mulţi analişti au sugerat că Washingtonul ar putea lua măsuri pentru a reduce exporturile de petrol ale Iranului, parţial pentru a tempera orice reacţie israeliană la atacurile iraniene, care ar putea escalada conflictul.

Dar ei au spus că acest lucru nu va ajunge la o acţiune dramatică, cum ar fi sancţionarea unei mari instituţii financiare chineze şi, în schimb, ar putea implica vizarea unor chinezi sau a altor entităţi implicate în astfel de comerţ.

”Dacă vreţi cu adevărat să urmăriţi exporturile de petrol ale Iranului, atunci ar trebui să luaţi măsuri semnificative împotriva Chinei. Chiar aveţi de gând să mergeţi după marile bănci? Aveţi de gând să faceţi ceva ce administraţia nu a făcut şi nici măcar administraţia Trump nu a făcut?”, a spus o sursă familiarizată cu problema.

Jon Alterman, un analist pentru Orientul Mijlociu la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, a spus că există limite în ceea ce poate face Washingtonul pentru a impune sancţiuni şi că evazioniştii să pricep să găsească lacune. ”M-aş aştepta să văd un gest în direcţia (impunerea) unor consecinţe economice asupra Iranului, dar nu mă aştept ca Casa Albă – sau vreo altă Casă Albă viitoare – să poată închide complet robinetul petrolului iranian", a spus el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰