Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Vladimir Putin nu va fi judecat pentru crime de război atâta timp cât este președinte

Tribunalul special pe care Occidentul intenționează să-l înființeze pentru a urmări crimele de agresiune  împotriva Ucrainei nu îl va putea judeca în lipsă pe Vladimir Putin, cât timp acesta rămâne președinte al Federației Ruse, relatează Euronews. Tribunalul va avea sediul la Haga, însă procedurile împotriva liderilor de rang înalt ai Rusiei sunt limitate.

de Redactia Observator

la 11.04.2025 , 15:51

Vladimir Putin nu va fi judecat pentru crime de război atâta timp cât este președinte Vladimir Putin, întâlnire la Kremlin cu directoarea Agenției pentru Inițiative Strategice, Svetlana Chupsheva, 9 aprilie 2025 - Profimedia

Tribunalul special pe care națiunile occidentale intenționează să-l înființeze pentru a urmări penal crimele de agresiune comise împotriva Ucrainei nu îl va putea judeca în lipsă pe președintele rus Vladimir Putin cât timp acesta se află în funcție. Aceeași restricție se aplică și premierului Mihail Mișustin, respectiv ministrului de Externe Serghei Lavrov, potrivit unor oficiali europeni citați de Euronews.

Judecarea în lipsă, exclusă pe durata mandatului

Inculparea oficialilor ruşi de rang înalt va fi posibilă doar în prezența fizică a acestora în sala de judecată – un scenariu puțin probabil, în contextul în care Rusia nu recunoaște invadarea Ucrainei ca fiind ilegală și refuză colaborarea cu Occidentul. O eventuală judecată în lipsă ar putea deveni posibilă doar după ce Putin va părăsi funcția de președinte.

Articolul continuă după reclamă

Cadru legal și limitări procedurale

Pe acelaşi subiect

Condițiile sunt stabilite în proiectul de acord care ar urma să ofere baza legală pentru înființarea tribunalului special în cadrul Consiliului Europei – o organizație pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg. Deși Consiliul nu face parte din Uniunea Europeană, UE este implicată activ în procesul de creare a tribunalului.

La sfârșitul lunii martie, un grup de lucru format din state susținătoare a finalizat trei documente esențiale: un acord bilateral între Ucraina și Consiliul Europei, statutul tribunalului și documentul privind mecanismul de funcționare. Semnarea oficială este programată pentru 9 mai la Kiev, de Ziua Europei, în funcție de aprobarea politică finală.

Un compromis politic acceptat de majoritate

Limitările privind procesul în absență sunt considerate un "compromis" între statele membre, potrivit unui oficial al UE. "La finalul zilei, este vorba despre politică și negocieri," a declarat acesta, adăugând că prevederea este deja considerată definitivă.

După semnarea acordului, textul va fi supus votului în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde este nevoie de o majoritate de două treimi – sprijinul larg deja exprimat face ca ratificarea să fie aproape sigură. Țări precum Ungaria și Serbia ar putea vota împotrivă sau se pot abține, însă nu dețin drept de veto.

State democratice din afara Europei, precum Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, sunt de asemenea așteptate să susțină inițiativa, consolidând legitimitatea tribunalului.

SUA, implicare limitată după revenirea lui Trump

Statele Unite, sub administrația Biden, au susținut demersurile pentru justiție în Ucraina, însă după revenirea lui Donald Trump la putere, direcția politică s-a schimbat. SUA nu au participat la reuniunea grupului de lucru din martie, iar implicarea Washingtonului rămâne incertă.

Tribunalul va avea sediul la Haga

Oficialii au confirmat că sediul tribunalului va fi stabilit la Haga, un oraș cu tradiție în dreptul internațional, care găzduiește deja Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională (CPI). CPI a emis deja un mandat de arestare pe numele lui Putin, pentru deportarea ilegală de copii ucraineni în Rusia.

Crima de agresiune: o răspundere a liderilor de stat

Ideea înființării unui tribunal special a fost promovată de președintele Volodimir Zelenski pentru a asigura răspunderea penală a celor care au planificat invazia. Crima de agresiune, spre deosebire de crimele de război sau genocid, vizează direct conducerea politică și militară a statului agresor.

Conform CPI, crima de agresiune presupune "planificarea, pregătirea, inițierea sau executarea" unui act militar ce încalcă flagrant Carta ONU. Rusia, alături de SUA și China, nu este semnatară a Statutului de la Roma, ceea ce justifică necesitatea unui tribunal ad-hoc.

"Nimeni din conducerea Rusiei nu este de neatins"

"Fără crima de agresiune, nu ar exista crime de război," a declarat Înaltul Reprezentant Kaja Kallas. "Nimeni din conducerea Rusiei nu este de neatins." Ea a subliniat că tribunalul ar trebui înființat înainte de încheierea războiului pentru a transmite un semnal ferm că impunitatea nu este acceptabilă.

O inițiativă simbolică și strategică

Unii critici susțin că un proces în absență ar fi lipsit de legitimitate, dar oficialii europeni cred că importanța tribunalului este atât juridică, cât și politică. "Cred că acest tribunal va funcționa ani de-a rândul și va fi apreciat pozitiv de istorie," a declarat un oficial UE.

Ultima dată când crima de agresiune a fost judecată a fost în cadrul Proceselor de la Nürnberg, după cel de-al Doilea Război Mondial, sub denumirea de "crime împotriva păcii." Această inițiativă ar marca o revenire istorică a justiției internaționale împotriva celor care declanșează războaie.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Înapoi la Homepage
Comentarii


Întrebarea zilei
Aveţi în plan să plecaţi în vacanţă de Paşte, anul acesta?
Observator » Ştiri externe » Vladimir Putin nu va fi judecat pentru crime de război atâta timp cât este președinte