Video Un an de la atacul Hamas în Israel. Bilanțul negru al anului care a schimbat istoria. De ce crime de război sunt acuzate cele două părți

Exploziile puternice au adus teroare în Beirut şi ieri, în ajunul împlinirii unui an de la atacurile Hamas în Israel. Ţintele au fost depozitele cu armament ale grupării Hezbollah, iar armata israeliană ar fi ucis un alt comandat al teoriştilor.

Nici Libanul nu s-a lăsat mai prejos. Hezbollah a lansat numai ieri 120 de proiectile pe teritoriul Israelului şi, odată cu lăsarea serii, rachetele au lovit oraşul Haifa, aflat în nord. Sirenele au spart liniştea nopţii, iar sistemele de apărare aeriană au interceptat majoritatea ameninţărilor - chiar şi aşa, cel puţin şase persoane au fost rănite.

Un an de la atacul militanţilor Hamas în Israel

Vezi și

Benjamin Netanyahu a declarat că ţara sa luptă acum pe şapte fronturi - un atac recent din Gaza a luat viaţa a 17 persoane aflate într-o tabără de refugiaţi. La rândul său, Iranul anulase iniţial toate zborurile de pe aeroporturile din ţară de teama unui răspuns al Israelului la atacul masiv de marţi. Măsura trebuia să fie în vigoare până în această dimineaţă, la ora 6, însă a fost ridicată. Aflat la o bază militară din nord, Netanyahu s-a adresat soldaţilor, dar şi întregii lumi, cu o zi înainte de împlinirea unui an de război.

"Acum un an, am suferit o lovitură oribilă. În ultimele 12 luni, am început să schimbăm complet realitatea. Întreaga lume este uimită de loviturile pe care le produceţi asupra inamicilor noştri, vă salut şi vă spun: voi sunteţi generaţia victoriei", a spus Benjamin Netanyahu, premierul Israelului.

De la Vatican, Papa Francisc a cerut încă o dată pace şi eliberarea ostaticilor din Fâşia Gaza.

"Din acea zi, Orientul Mijlociu a picat într-o suferinţă mai gravă din cauza acţiunilor militare distrugătoare care continuă să lovească poporul palestinian. Cer o încetare a focului imediată, pe fiecare front, inclusiv în Liban", a spus Papa Francisc.

Anul de război a scos mii de oameni pe străzile marilor oraşe din lume. Fluturând steaguri palestiniene, oamenii din Sydney au mărşăluit prin oraş, însoţiţi la tot pasul de poliţişti.

La Berlin a fost organizat însă un protest pro-Israel unde manifestanţii au cerut eliberarea ostaticilor. 

Anul de război a scos mii de oameni pe străzile marilor oraşe din lume

În urmă cu un an, militanţii Hamas au desfăşurat un atac fără precedent în Israel care s-a soldat cu peste 1200 de morţi şi cu aproximativ 250 de oameni luaţi ostatici. Printre victime s-au aflat şi persoane cu cetăţenie română. Tal Haimi a fost declarat decedat abia în decembrie, dar a fost ucis chiar în ziua masacrului, în kibuțul din sudul ţării, fondat chiar de străbunicul lui din Buzău.

"Tal şi cu mine suntem împreună de 22 de ani. Mai mult de jumătate din viaţa mea a fost alături de el. Şi nu-mi pot vedea viaţa fără el. Mi-a dat tot ce am avut nevoie în viaţă, stabilitate, dragoste şi trei copii", a declarat soția românului ucis.

Speranţa Elei, soţia românului, nu a dispărut niciodată şi a venit inclusiv în România pentru a cere ajutor. Ostatică a fost luată şi Daniela Aloni împreună cu fiica sa, iar tatăl femeii şi-a spus marile temeri, într-un interviu pentru Observator.

"Sper să o fie o înţelegere împreună cu tot felul de state care se ocupă de asta ca să elibereze oamenii, cel puţin să elibereze femeile şi copii", a declarat tatăl Danielei.

Povestea a avut un final fericit pentru ele, fiind eliberate de terorişti. Alţi aproximativ o sută de ostatici sunt încă în Gaza, însă armata israeliană crede că 33 dintre ei nu mai sunt în viaţă.

De ce crime de război sunt acuzate Israelul şi Hamas?

Curtea Penală Internaţională (CPI) analizează o solicitare de urmărire penală pentru mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a doi lideri Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii.

De asemenea, Israelul se confruntă la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) cu acuzaţii de presupusă responsabilitate a statului pentru încălcări în războiul din Gaza ale Convenţiei din 1948 privind genocidul.

Care este diferența dintre CPI și CIJ?

CPI este o instanţă internaţională bazată pe un tratat care urmăreşte persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi crime de agresiune. Deşi Israelul nu este membru al CPI şi nu îi recunoaşte jurisdicţia, instanţa a admis teritoriile palestiniene în 2015 şi a deschis o anchetă privind presupuse crime în teritoriile palestiniene ocupate în 2021. Aceasta poate urmări în justiţie infracţiuni comise de cetăţeni ai celor 124 de state membre ale sale sau pe teritoriul statelor membre de către alţi actori, scrie News.ro.

Curtea Internaţională de Justiţie, cunoscută şi sub numele de Curtea Mondială, este instanţa supremă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru litigiile dintre state şi presupusele încălcări ale tratatelor ONU. În luna decembrie a anului trecut, Africa de Sud a depus o plângere împotriva Israelului, invocând încălcări ale Convenţiei din 1948 privind genocidul în războiul din Gaza.

În ce stadiu se află cazul de crime de război împotriva lui Netanyahu

În luna mai, procurorii au cerut mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant, afirmând că există motive rezonabile că cei doi au comis crime de război şi crime împotriva umanităţii prin privarea sistematică a civililor din Gaza de „obiecte indispensabile supravieţuirii umane”, inclusiv alimente, apă, medicamente şi energie.

Nu există un termen limită stabilit pentru ca judecătorii să se pronunţe asupra mandatelor. Judecătorii de cameră preliminară au adesea nevoie de luni de zile pentru a lua o decizie cu privire la astfel de cereri.

Zeci de ţări au depus memorii în acest caz foarte mediatizat.

Israelul a contestat cererea pe 20 septembrie.

Orice proces potenţial la CPI privind conflictul dintre Israel şi Hamas va avea loc probabil peste mulţi ani.

Ce acuzații există împotriva Hamas

În mai, procurorul-şef al CPI, Karim Khan, a cerut, de asemenea, mandate de arestare pentru liderii Hamas Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii, inclusiv crimă, viol şi luarea de ostatici în timpul atacurilor din 7 octombrie asupra Israelului.

În septembrie, CPI a anunţat că a clasat cazul împotriva lui Haniyeh în urma decesului acestuia, în iulie. De asemenea, procurorul a declarat că investighează decesul raportat al lui Deif şi că va retrage cazul împotriva acestuia dacă se confirmă.

Ce se întâmplă dacă CPI emite mandatele

Toate statele membre ale CPI sunt obligate să aresteze şi să predea orice persoană care face obiectul unui mandat de arestare al CPI dacă aceasta pune piciorul pe teritoriul lor.

Curtea nu dispune de forţe de poliţie, astfel încât arestările suspecţilor trebuie efectuate de către membri.

În trecut, statele CPI care au refuzat să pună în aplicare mandatele nu au primit decât o mustrare diplomatică.

Ce se întâmplă în caz de genocid împotriva Israelului

În decembrie anul trecut, Africa de Sud a depus o plângere împotriva Israelului la CIJ pentru presupusa încălcare a Convenţiei privind genocidul. Africa de Sud a solicitat de mai multe ori măsuri de urgenţă imediate în timp ce părţile aşteaptă audierile pe fond, care pot dura ani de zile.

În ianuarie, judecătorii au constatat că este plauzibil ca Israelul să fi încălcat unele drepturi ale palestinienilor din Gaza în temeiul tratatului privind genocidul şi au ordonat Israelului să se asigure că trupele sale nu comit acte de genocid.

Curtea a ordonat Israelului să asigure aprovizionarea cu alimente de bază a palestinienilor din Gaza şi să oprească imediat ofensiva militară din Rafah.

Africa de Sud trebuie să îşi prezinte cazul complet până la sfârşitul lunii octombrie, în timp ce Israelul are termen până în luna iulie a anului viitor pentru a răspunde.

În cazul în care ţările nu respectă ordinele CIJ, instanţa poate dispune reparaţii, inclusiv compensaţii financiare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰