Trump ar fi ameninţat Ucraina cu demascarea unor presupuse acte de corupție la nivel înalt - WP

Donald Trump "l-a lovit cu barosul" pe Volodimir Zelenski pentru a-l forța să accepte negocieri de pace cu Rusia, a apreciat jurnalistul american David Ignatius, într-un articol de opinie pentru The Washigton Post (WP). 

Acesta argumentează însă că dacă Trump vrea să fie perceput ca un mediator imparțial și credibil, ar trebui să aplice aceeași abordare dură și față de Vladimir Putin. Adică, presiunea lui Trump asupra Ucrainei a fost foarte puternică, dar este nevoie de măsuri similare și față de Rusia pentru a obține o soluție echitabilă.

Dacă Trump nu plănuiește o trădare totală a Ucrainei în fața Moscovei (ceea ce, din păcate, este întotdeauna o posibilitate), atunci a venit momentul ca Statele Unite să exercite presiuni și asupra lui Putin pentru a transforma acest proces într-o negociere reală, punctează editorialistul WP. 

Scenariul a fost abordat de Keith Kellogg, emisar al lui Trump pentru Ucraina. "Există mișcări agresive ale administrației menite să aplice presiuni asupra rușilor", a spus acesta joi. Problema nu este adăugarea de noi sancțiuni, ci aplicarea strictă a celor deja existente, explică Ignatius.

Kellogg a menționat că Putin a prezentat deja o "listă de condiții" pentru negocieri și că acum Zelenski trebuie să facă același lucru, pentru ca Trump să poată media un acord. Totuși, chiar și un diplomat experimentat precum Henry Kissinger ar fi fost descurajat în faţa acestei provocări, iar Trump este departe de a fi Kissinger, atrage atenţia jurnalistul. 

Atitudinea agresivă a lui Trump față de Zelenski este cel puțin ciudată, având în vedere cât de mult a suferit Ucraina în urma invaziei neprovocate declanşate de Rusia. Campania de presiune a administrației americane a început serios luna trecută, aminteşte jurnalistul. 

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a vizitat Kievul și, potrivit lui Zelenski, i-a cerut să semneze un acord negociat în grabă, prin care Ucraina ar fi oferit Statelor Unite jumătate din rezervele sale strategice de minerale. Ce ar fi primit Ucraina în schimb nu e neclar nici în prezent, explică jurnalistul. 

"Semnează, semnează, semnează", a fost refrenul administrației Trump în timpul vizitei lui Zelenski la Casa Albă, pe 28 februarie, potrivit echipei liderului ucrainean. Se pare că presiunile Casei Albe au inclus chiar și o amenințare de a dezvălui presupuse acte de corupție la nivel înalt.

Surse apropiate afirmă că administrația lui Trump l-a contactat inclusiv principalul rival politic al lui Zelenski, generalul Valerii Zalujnîi, fost comandant al armatei ucrainene, în prezent ambasador în Marea Britanie. Punctul culminant al acestei campanii de presiune a fost confruntarea publică dintre Trump și Zelenski din Biroul Oval.

Mai grav decât atacul verbal al lui Trump este decizia de a suspenda sprijinul informațional american pentru Ucraina. Deși Kievul mai poate rezista câteva luni cu armele deja livrate, informațiile furnizate de SUA sunt esențiale în ceea ce a fost numit "războiul algoritmului" - strategia care permite Ucrainei să detecteze și să lovească ținte rusești cu o precizie extraordinară.

Dacă un acord de pace nu ar include garanții reale de securitate pentru Ucraina, atunci acesta ar putea avea consecințe grave și imprevizibile pentru Trump, asemănătoare cu eșecul retragerii SUA din Afganistan.

Până acum, a fost ușor pentru Trump să exercite presiuni asupra Ucrainei, dar dacă el dorește cu adevărat să obțină pacea, partea cu adevărat dificilă abia acum începe, necesitatea de a pune presiune și pe Rusia pentru a ajunge la un acord echitabil, concluzionează jurnalistul de la WP. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰