Toţi oamenii controversaţi ai preşedintelui. Trump l-a numit pe anti-vaxxerul Robert F. Kennedy Jr ministru al Sănătăţii. Vrea să desfiinţeze FDA: "Fă-ţi bagajele"

Trump a anunţat alte două numiri controverste în echipa lui. Departamentul de Sănătate va fi condus de Robert F. Kennedy Jr, cunoscut drept un conspiraţionist şi promotor al consumului de lapte nepasteurizat şi nefiert. A fost criticat şi pentru că a răspândit afirmaţii false despre vaccinuri. El s-a opus, de asemenea, restricţiilor din timpul pandemiei COVID-19. "25% dintre americani cred că ştiu pe cineva care a murit din cauza unui vaccin Covid. Ucişi de vaccin, da! 52% dintre americani cred că vaccinurile provoacă leziuni, inclusiv decese". De asemenea, viitorul lider de la casa Albă a declarat că intenţionează să îl nominalizeze pe republicanul Doug Collins pentru funcţia de secretar al veteranilor.

Kennedy a candidat la preşedinţie în alegerile din acest an ca independent, înainte de a renunţa în august şi de a-l susţine pe Trump în schimbul promisiunii că va primi un rol în administraţia republicanului.

„El va ajuta America să fie din nou sănătoasă”, a spus Trump în discursul său de victorie din 6 noiembrie. „Vrea să facă unele lucruri, iar noi îl vom lăsa să le facă”, a adăugat Trump, referindu-se la Robert F Kennedy jr.

Vezi și

Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane supervizează Administraţia pentru Alimente şi Medicamente, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, Institutul Naţional de Sănătate şi programele Medicare şi Medicaid Services, care oferă acoperire medicală pentru persoanele sărace, cele în vârstă de 65 de ani şi peste şi persoanele cu handicap.

Cu zecile de milioane de oameni înscrişi la Medicaid şi Medicare, HHS a avut un buget de 3,09 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2024, reprezentând 22,8% din bugetul federal al SUA.

Războiul lui Robert F Kennedy Jr împotriva FDA

Kennedy, fiul şi nepotul a doi titani ai politicii democrate, a făcut parte din echipa de tranziţie a lui Trump şi a analizat CV-urile candidaţilor pentru posturile de conducere din cadrul agenţiilor de sănătate americane.

În postările de pe X şi în interviurile din ultimele săptămâni, Kennedy a indicat că printre priorităţile sale se numără abordarea a ceea ce el numeşte „epidemia de boli cronice”, a unor afecţiuni precum obezitatea, diabetul şi autismul, şi reducerea substanţelor chimice din alimente.

Potrivit unui raport al Commonwealth Fund din 2023, în ciuda nivelului ridicat al cheltuielilor cu asistenţa medicală şi produsele farmaceutice, americanii sunt mai puţin sănătoşi decât semenii lor din ţările bogate din întreaga lume.

Kennedy a sugerat, de asemenea, că va desfiinţa Food and Drug Administration (FDA), care are 18 000 de angajaţi şi care asigură siguranţa alimentelor, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, şi va înlocui sute de angajaţi de la Institutul Naţional de Sănătate.

„Războiul FDA împotriva sănătăţii publice este pe cale să se încheie”, a scris el pe X la sfârşitul lunii octombrie, adăugând că asta include „suprimarea agresivă” a psihedelicelor, peptidelor, celulelor stem, laptelui crud, soarelui şi a altor elemente. „Dacă lucrezi pentru FDA şi faci parte din acest sistem corupt, am două mesaje pentru tine: 1. Păstraţi-vă înregistrările şi 2. Fă-ţi bagajele”, a scris el.

La începutul lunii noiembrie, el a declarat că va recomanda eliminarea fluorului din rezervele publice de apă, susţinând în mod fals pe X că substanţa chimică este asociată cu fracturile osoase şi cancerul. Asociaţia Dentară Americană susţine că intervenţia de zeci de ani a fluorurii reduce cariile dentare cu mai mult de 25% la adulţi şi copii.

În septembrie, Kennedy a criticat un articol de opinie din New York Times despre Ozempic, un medicament pentru pierderea în greutate, afirmând: „În loc să remedieze sistemul nostru alimentar şi să abordeze criza obezităţii de la rădăcină, autorul se concentrează pe un medicament care poate doar ameliora simptomul - şi poate bucura portofelele directorilor Big Pharma”.

Kennedy şi vaccinurile

Kennedy a fost criticat pentru că a făcut afirmaţii medicale false, inclusiv că vaccinurile sunt legate de autism. El s-a opus restricţiilor de stat şi federale impuse în timpul pandemiei COVID-19 şi a fost acuzat de răspândirea de informaţii eronate despre virus.

El contestă însă eticheta de antivaccinist, afirmând că doreşte în schimb testarea mai riguroasă a vaccinurilor. Cu toate acestea, el a prezidat Children's Health Defense (Apărarea Sănătăţii Copiilor), o organizaţie non-profit care se concentrează pe mesajele anti-vaccin.

Într-un interviu din martie, când încă era candidat la preşedinţie, Kennedy a declarat că americanii care doresc un vaccin pentru ei înşişi sau pentru copiii lor vor continua să aibă acces la acestea, dacă el va fi ales. Dar el a spus că se îndoieşte de eficacitatea vaccinurilor împotriva rujeolei.

Rujeola este unul dintre cele mai contagioase virusuri umane şi poate fi prevenită aproape în întregime prin vaccinare. Este nevoie de o acoperire vaccinală de 95% pentru a preveni focarele în rândul populaţiei. Cu toate acestea, ratele de acoperire din SUA au scăzut sub acest nivel în rândul copiilor mici, a declarat CDC în această lună.

Kennedy, care a căutat mai întâi nominalizarea democraţilor înainte de a deveni independent, a avut o campanie prezidenţială dificilă, marcată de titluri media care au atras atenţia. În timpul campaniei sale, el a recunoscut într-un videoclip postat online că a aruncat un urs mort în Central Park din New York în urmă cu un deceniu şi a înscenat pentru a părea că a fost lovit de o bicicletă. A proclamat, de asemenea, că are „multe schelete în dulap” după ce o fostă bonă a familiei l-a acuzat de agresiune sexuală. El a negat, de asemenea, că într-o fotografie în care el poza cu o carcasă la grătar, aceasta ar fi fost un câine. Pe de altă parte, campania lui Kennedy a confirmat un raport conform căruia acesta a avut un parazit în creier în urmă cu mai bine de un deceniu, dar susţine că de atunci şi-a revenit complet.

Donald Trump, singur la Casa Albă

Al doilea mandat al lui Donald Trump ca preşedinte se anunţă şi mai neobişnuit decât primul. Se speculează că miliardarul va locui singur la Casa Albă. Zvonurile s-au înmulţit după ce viitoarea primă doamnă a refuzat să-l însoţească pe Donald Trump în vizita pe care i-a făcut-o lui Joe Biden. Surse au declarat pentru presa americană că Melania nu ar vrea să se mute alături de soţul ei. Cel mai probabil, îşi va împărţi timpul între Palm Beach, oraşul în care se află reşedinţa Mar-a-Lago şi New York, acolo unde Barron Trump face facultatea. Melania nu a confirmat încă speculaţiile presei, dar atunci când a fost întrebată direct, a evitat un răspuns concret.

"De data asta, va fi ceva diferit. Am mai multă experienţă, mai multe cunoştinţe. Trebuie să am oameni care să fie parte din echipa mea, să împărtăşească aceeaşi viziune, pentru că servindu-mă pe mine, servesc ţara. Vreau să am grijă de personal şi de ţară, de generaţia noastră, de copiii noştri", a spus Melania Trump. 

Donald Trump nu pare deloc îngrijorat de planurile soţiei sale. După ce a discutat cu Joe Biden, Trump a sărbătorit la reşedinţa lui de la Mar-a-Lago alături de Elon Musk. Cei doi au devenit de nedespărţit după câştigarea alegerilor şi au cântat împreună melodia "Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite". Elon Musk a început deja să facă recrutări pentru Departamentul de Eficiență Guvernamentală. 

Undă de şoc în Serviciile de Informaţii

Totodată, nominalizarea de către preşedintele ales Donald Trump a lui Tulsi Gabbard pentru funcţia de director naţional al serviciilor de informaţii americane a provocat o undă de şoc în cadrul instituţiei de securitate naţională, sporind îngrijorarea că această comunitate de informaţii în expansiune va deveni din ce în ce mai politizată, relatează Reuters.

Tulsi Gabbard, o fostă membră democrată a Congresului, nu are o experienţă profundă în domeniul serviciilor de informaţii şi este văzută ca fiind indulgentă faţă de Rusia şi Siria. Ea se numără însă printre multele alegeri controversate făcute de Trump pentru funcţii de rang înalt în administraţia sa viitoare, ceea ce sugerează că cel de-al 47-lea preşedinte ar putea acorda prioritate loialităţii personale în detrimentul competenţei. Printre riscuri, spun actuali şi foşti oficiali ai serviciilor de informaţii şi experţi independenţi, se numără faptul că principalii consilieri i-ar putea oferi viitorului preşedinte republican o viziune distorsionată asupra ameninţărilor globale, bazată pe ceea ce cred ei că îl va mulţumi, iar aliaţii străini ar putea fi reticenţi în a mai împărtăşi cu SUA informaţii vitale.

O sursă de securitate occidentală a declarat că ar putea exista o încetinire iniţială a schimbului de informaţii atunci când Trump va prelua funcţia în ianuarie, care ar putea avea un impact potenţial asupra „Five Eyes”, o alianţă de informaţii care cuprinde SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Îngrijorarea aliaţilor SUA este că toate numirile lui Trump se îndreaptă în „direcţia greşită”, a declarat sursa.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰