SpaceX ar putea umple golul lăsat de rachetele ruseşti Soyuz. Europa ia în calcul "două opţiuni şi jumătate"

Compania privată americană şi rivala sa europeană Arianespace au devenit principalii competitori pentru o soluţie temporară, alături de rachetele dezvoltate de Japonia şi India, însă o decizie finală va depinde de momentul în care va fi lansată racheta Ariane 6, care a suferit numeroase întârzieri.

Opţiunile luate în calcul de Agenţia Spaţială Europeană

"Aş spune că sunt două opţiuni şi jumătate pe care le discutăm. Una este în mod clar SpaceX. Cealaltă ar putea fi Japonia", a declarat Josef Aschbacher, directorul-general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). "Japonia aşteaptă zborul inaugural al următoarei sale generaţii de rachete. O altă opţiune ar putea fi India", a adăugat Aschbacher.

"După părerea mea, SpaceX este mai operaţională decât celelalte şi cu siguranţă una din variantele de rezervă pe care le analizăm" a spus Aschbacher, adăugând că discuţiile sunt încă într-o fază exploratorie şi orice soluţie de rezervă va fi una temporară. "Desigur că trebuie să fim siguri că sunt adecvate. Nu este ca şi cum te-ai urca în autobuz", a precizat directorul ESA, potrivit Agerpres.

Războiul Rusia - Ucraina îi aduce avantaje lui Elon Musk

Consecinţele politice ale invaziei ruseşti din Ucraina au fost o adevărată mană cerească pentru racheta Falcon 9 a companiei SpaceX, care a câştigat clienţii care au întrerupt legăturile cu sectorul aerospaţial rusesc.

Până acum, Europa a depins de racheta italiană Vega pentru lansarea în spaţiu a încărcăturilor mici, de racheta Soyuz pentru încărcăturile medii şi de racheta Ariane 5 pentru misiunile grele. Vega C, următoarea generaţie de rachete Vega, şi-a făcut debutul luna trecută în timp ce prima lansare a rachetei Ariane 6, care va succeda Ariane 5, a fost amânată pentru 2023.

Aschbacher a spus că un calendar mai clar cu privire la Ariane 6 va fi disponibil în luna octombrie. Abia atunci ESA va finaliza un plan de rezervă care va fi prezentat, în luna noiembrie, miniştrilor din cele 22 state membre ale agenţiei.

Directorul ESA a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat că strategia de cooperare, veche de câteva decenii, a Europei cu Rusia în domeniul livrărilor de gaze şi alte domenii, precum spaţiul, nu mai funcţionează. "Acesta a fost un semnal de alarmă că am fost mult prea dependenţi de Rusia. Şi cu acest semnal de alarmă sperăm că îi va face pe decidenţi să îşi dea seama, ca şi mine, că trebuie să consolidăm capabilităţile şi independenţa Europei", a spus Josef Aschbacher.

Statele Membre ESA care participă în programul Vega-C sunt Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Norvegia, Olanda, România, Spania, Suedia şi Elveţia. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰