Reuters: Rusia nu-şi poate repara rafinăriile. Atacurile ucrainene cu drone au oprit 14% din capacitatea de rafinare a ruşilor

Compania multinaţională de inginerie petrolieră UOP s-a retras din Rusia după ce ţara a invadat Ucraina, în februarie 2022. ”Ei (inginerii) s-au repezit să găsească piese de schimb şi nu au găsit nimic. Atunci toată unitatea s-a oprit”, a spus o sursă apropiată Lukoil, care a cerut să nu fie numită pentru că nu are voie să vorbească cu presa.

Alte patru surse au spus că unitatea - un cracker catalitic folosit pentru a transforma hidrocarburile mai grele în benzină - a fost scoasă din producţie din ianuarie şi nu este clar când ar putea fi reparată din cauza lipsei de expertiză în Rusia.

Unitatea KK-1 este una dintre cele două instalaţii de cracare catalitică din fabrică. Drept urmare, rafinăria NORSI - a patra ca mărime din Rusia - a redus producţia de benzină cu 40%, potrivit unor două surse. Lukoil nu a răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

Rafinăria Lukoil este un exemplu al problemelor mai ample din sectorul energetic al Rusiei, unde unele companii petroliere au probleme să-şi repare rafinăriile, construite cu ajutorul firmelor de inginerie din SUA şi Europa, din cauza sancţiunilor, potrivit a cel puţin 10 surse din industria rusă. Dificultăţile au fost agravate de atacurile cu drone ucrainene care au lovit cel puţin o duzină de rafinării ruseşti în acest an, au spus sursele din industrie.

Atacurile au forţat rafinăriile ruseşti să închidă aproximativ 14% din capacitate în primul trimestru, conform calculelor Reuters. ”Dacă fluxul de drone continuă în acest ritm şi apărarea antiaeriană a Rusiei nu se îmbunătăţeşte, Ucraina va putea reduce rulajele de rafinare ruseşti mai repede decât vor putea firmele ruse să le repare”, a declarat Serghei Vakulenko, expert în industria energetică a Rusiei. şi membru nerezident la Carnegie Endowment for International Peace, un institut de cercetare pentru afaceri internaţionale.

Înaltul oficial al Rusiei în domeniul energiei viceprim-ministrul Alexander Novak a declarat săptămâna trecută că instalaţiile NORSI avariate ar trebui să reia operaţiunile în termen de o lună sau două, deoarece firmele ruseşti lucrează pentru a produce piesele de schimb necesare.

El a mai spus că alte rafinării ruseşti au sporit producţia după atacurile cu drone şi că nu a existat o lipsă pe piaţa locală de combustibil. Ministerul rus al Energiei nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Pierderi de 100 de milioane de dolari pe lună

Rafinăria NORSI, din apropierea oraşului Nijni Novgorod, are o capacitate de 405.000 de tone de benzină pe lună, sau 11% din totalul Rusiei. Actuala întrerupere ar costa Lukoil venituri pierdute de aproape 100 de milioane de dolari pe lună, pe baza unui preţ mediu rusesc al benzinei de 587 de dolari pe tonă, conform calculelor Reuters.

Honeywell International Inc, compania-mamă a UOP, a declarat într-un comunicat pentru Reuters că din februarie 2022 nu a furnizat niciun echipament, piese, produse sau servicii rafinăriei de la Nijni Novgorod şi nici rafinăriei Slavyansk ECO, administrată independent.

Rafinăria Slaviansk a fost lovită de un atac cu dronă ucraineană pe 18 martie şi a luat foc pentru scurt timp. ”Lucrăm activ pentru a identifica şi întrerupe orice posibilă deturnare a produselor noastre către Rusia prin intermediul unor terţe părţi”, a declarat Honeywell pentru Reuters, prin e-mail. Compania a spus că respectă toate cerinţele aplicabile pentru licenţa de export, legile şi reglementările privind sancţiunile.

Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni unor mii de ţinte ruseşti de la invadarea Ucrainei şi aproximativ 1.000 de companii şi-au anunţat plecarea din ţară. Economia Rusiei de 2.200 de miliarde de dolari, axată pe export, s-a dovedit mai rezistentă, la doi ani de sancţiuni fără precedent, decât anticipau Moscova sau Occidentul.

Companii occidentale precum UOP şi grupul de inginerie elveţian ABB au furnizat tehnologie şi software tuturor celor mai mari 40 de rafinării din Rusia, în ultimele două decenii, potrivit a peste 10 surse din industria rusă.

Fiecare rafinărie are o combinaţie de echipamente ruseşti şi străine. ABB a confirmat pentru Reuters că a încetat să primească noi comenzi în Rusia odată ce războiul a izbucnit în februarie 2022 şi nu are de gând să se întoarcă în Rusia după ce îşi va îndeplini obligaţiile contractuale existente, a declarat un purtător de cuvânt. Societatea nu a furnizat detalii cu privire la aceste obligaţii.

Niciuna dintre cele cinci surse nu a sugerat că defecţiunea turbinei din ianuarie la NORSI a fost rezultatul atacurilor cu drone. Dar sursele au spus că problemele de la uzină s-au agravat doar după ce NORSI a fost lovită pentru prima dată de drone ucrainene în luna februarie, când alte echipamente au fost deteriorate, punând o presiune suplimentară asupra întregii rafinării.

Ca şi în Statele Unite, preţul benzinei este un subiect sensibil din punct de vedere politic în Rusia, iar autorităţile încearcă să limiteze creşterile de preţ. Măsurile recente au inclus impunerea unei interdicţii a exporturilor de benzină timp de 6 luni, în februarie.

Ucraina spune că atacă rafinăriile ruseşti pentru că vrea să submineze maşina de război a Kremlinului prin reducerea veniturilor statului şi reducerea combustibilului pentru armată. ”Dronele sunt de zeci, dacă nu de sute de ori mai ieftine decât costul reparaţiilor, ceea ce este important într-un război de uzură”, a spus Vakulenko, care a fost fost şef de strategie la Gazprom Neft. Vakulenko a părăsit firma şi Rusia la câteva zile după începerea războiului din Ucraina.

Rusia, al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume

Rusia este al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume. Şi-a redirecţionat majoritatea exporturilor de ţiţei şi produse către Asia şi Africa, de când naţiunile occidentale au impus sancţiuni Moscovei.

Dacă Moscova se confruntă cu o scădere puternică a producţiei de rafinare, ar fi forţată să reducă exporturile de combustibil în favoarea ţiţeiului, potrivit a peste 10 comercianţi ruşi de petrol.

Rusia furnizează ţiţei doar unor câţiva cumpărători mari, cum ar fi China, India şi Turcia, dar portofoliul său de cumpărători de combustibili este comparativ mai larg, deoarece poate livra consumatorilor mai mici fără sisteme mari de rafinare din Africa şi America de Sud.

Industria de rafinare a Rusiei datează din anii 1940, când Statele Unite au furnizat echipamente în cadrul programului de împrumut-închiriere, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, firmele petroliere ruse au investit zeci de miliarde de dolari în upgrade-uri cu ajutorul unor firme precum UOP şi ABB. UOP a ajutat la modernizarea rafinăriilor ECO Norsi şi Slavyansk. Nu a specificat ce alte rafinării ruseşti a deservit, ca răspuns la întrebările Reuters.

Statele Unite au impus sancţiuni companiilor din întreaga lume, inclusiv din Turcia, pentru a preveni transferul de tehnologie către Rusia. Ţări supuse sancţiunilor occidentale, cum ar fi Rusia şi Iranul, au reuşit de multă vreme să găsească lacune pentru a obţine piese de schimb pentru echipamentele de fabricaţie occidentală, cum ar fi avioane sau maşini. Dar echipamentele de rafinare sunt mult mai rare şi mai specializate.

Firmele occidentale au înăsprit controalele pentru a împiedica Rusia să importe piese de schimb prin ţări terţe, a spus una dintre cele cinci surse. Două dintre surse au spus că Lukoil a cerut companiilor chineze să repare unitatea KK-1 de la Norsi. Sursele nu au numit companiile chineze. Lukoil a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă s-a apropiat de China. "China are tehnologia. Dar de foarte multe ori ar însemna o înlocuire completă, costisitoare, a unităţii, mai degrabă decât o reparaţie normală, ieftină şi regulată", a spus una dintre surse.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰