Update Război Rusia - Ucraina, ziua 209 LIVE TEXT. Referendumuri în Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie pentru unificarea cu Rusia în trei zile. Putin şi-a amânat discursul pentru miercuri

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici 
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 22:55. Mult-așteptatul discurs al lui Putin, amânat pentru miercuri 

Un discurs înregistrat al lui Vladimir Putin, așteptat pentru marți seara, a fost amânat între timp. Cu toate acestea, înregistrarea ar urma să fie difuzată miercuri, pe 21 septembrie, susțin surse din administrația de la Kremlin, potrivit Forbes. Generalul britanic Sir Richard Schirreff consideră că amânarea transmisiunii este una "destul de haotică", transmite Mediafax.

UPDATE 21:40. Steagul Ucrainei, arborat la granița dintre regiunile Donețk și Harkov

Drapelul ucrainean a fost arborat la granița dintre regiunile Donețk și Harkov, potrivit unei postări pe Telegram a lui Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk.

„Steagul ucrainean a fost arborat pe semnul de intrare instalat la granița dintre regiunile Donețk și Harkov! Datorită forțelor noastre armate, această secțiune a autostrăzii Kiev-Harkov-Dovjanski este liberă de ocupanți, dar extrem de periculoasă, deoarece este literalmente plină de resturi mortale", a scris Pavlo Kyrylenko, potrivit CNN.

Până de curând, în zonă se dădeau lupte crâncene, dar acum au rămas doar echipamente abandonate și câmpuri minate, a adăugat Kyrylenko.

„Împreună cu primul adjunct al șefului Ministerului Afacerilor Interne, Evhen Yeninin, și cu șeful Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, Serhiі Kruk, am mers la fața locului pentru a evalua amploarea lucrărilor de deminare care trebuie efectuate", a precizat Kyrylenko, potrivit Mediafax.

Zona a fost recucerită de ucraineni în urma ofensivei declanșate în ultimele săptămâni.

UPDATE 20:30. Kievul va respinge orice soluție diplomatică pentru restabilirea păcii, dacă se organizează referendumuri

Orice referendum privind aderarea Rusiei în teritoriile ucrainene ocupate de ruşi ar distruge orice şansă ca Moscova şi Kievul să se aşeze la masa negocierilor, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, pentru publicaţia ucraineană Liga.net, relatează Reuters.

”Fără organizarea de referendumuri încă există cea mai mică şansă pentru o soluţie diplomatică. După referendumuri - nu”, a declarat Serghei Nikiforov, transmite news.ro.

El a făcut aceste declaraţii ca răspuns la anunţul făcut de oficialii instalaţi de ruşi din patru regiuni ucrainene ocupate referitor la organizarea de referendumuri săptămâna viitoare pentru aderarea oficială la Rusia.

UPDATE 19:40. O prezentatoare TV din Rusia susţine că Moscova trebuia să lanseze un atac nuclear asupra Marii Britanii, la funeraliile reginei Elisabeta a II-a

O prezentatoare de televiziune celebră din Rusia, pe nume Olga Skabeieva, a declarat în timpul unui talk-show, răspunzându-i unui deputat, că Moscova ar fi trebuit să bombardeze nuclear Regatul Unit în timpul funeraliilor reginei Elisabeta a II-a, relatează Yahoo News. 

”Biden a declarat că, în timpul evenimentelor (n.r. din Ucraina), Rusia a folosit armament chimic sau că a efectuat atacuri nucleare pe teritoriul ucrainean. Aţi auzit aceste prostii?”, a întrebat vineri Andrei Guruliov. ”Ce-l face să creadă că vom efectua un atac nuclear în Ucraina? Trebuie apoi să trăim în continuare acolo! Şi avem o groază de alte ţinte, iar (n.r. baza militară americană) Ramstein (n.r. din Germania) este una (n.r. dintre ele). Dar poate aştepta. De ce să bombardăm Ucraina sau Germania, când există Marea Britanie, rădăcina răului?”, a afirmat el.

Olga Skabeieva i-a răspuns că ”ar fi trebuit s-o facem azi (luni). Toată lumea bună este acolo, să asiste la funeraliile (n.r. reginei Elisabeta a II-a)”.

UPDATE 18:20. Bolsonaro, considerat apropiat al lui Putin, a cerut încetarea imediată a focului în Ucraina

Președintele brazilian, Jair Bolsonaro, a cerut marți o încetare imediată a focului în Ucraina. Bolsonaro, care este considerat a fi un apropiat al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, a făcut declarația în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, potrivit Reuters.

Președintele brazilian, Jair Bolsonaro, a cerut în timpul discursului de la ONU încetarea imediată a focului în Ucraina.

Totodată, el a criticat sancțiunile impuse Rusiei în urma invaziei, transmite Mediafax.

Bolsonaro a declarat că Brazilia nu consideră că sancțiunile unilaterale sunt cea mai bună modalitate de a gestiona conflictul, adăugând că se va ajunge la o soluție doar prin dialog și negocieri.

Discursul a fost ținut marți în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York.

UPDATE 16.50. Lavrov: Organizarea referendumurilor în ”confirmă faptul că oamenii vor să fie stăpânii propriului destin”

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că poporul republicilor separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk ar trebui să fie ”cel care îşi decide soarta”, iar organizarea referendumurilor ”confirmă faptul că oamenii vor să fie stăpânii propriului destin”, relatează CNN.

Potrivit lui Lavrov, situaţia actuală arată că cetăţenii din Donbas vor să fie ”stăpâni pe propriul destin”. ”De la începutul operaţiunii militare speciale şi în perioada premergătoare acesteia, am spus că poporul acelor teritorii ar trebui să îşi decidă soarta”, a spus Lavrov, citat de agenţia de presă de stat RIA Novosti.

El a subliniat că întreaga situaţie actuală ”confirmă faptul că oamenii vor să fie stăpâni pe propriul destin”. Oficialii ruşi continuă să numească invazia Rusiei în Ucraina o ”operaţiune militară specială”.

UPDATE 16:00. Biroul lui Zelenski, după anunțarea referendumurilor: "Așa arată frica de înfrângere"

Biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat după anunțul brusc privind organizarea de referendumuri în zone ale Ucrainei ocupate militar de către ruși sau pro-ruși. "Șantaj naiv cu amenințări și povești de groază despre 'referendumuri, 'mobilizări' de la cei care știu să lupte doar cu copii și oameni pașnici... Așa arată frica de înfrângere. Inamicului îi este teamă, manipulează în mod primitiv. Ucraina va rezolva problema rusească. Amenințarea poate fi eliminată doar prin forță", a declarat Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean.

UPDATE 15:40 Medvedev: Alipirea regiunilor Doneţk şi Lugansk la Rusia prin referendum ar justifica utilizarea forţei împotriva Ucrainei

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este esenţial ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, relatează Reuters. Într-o postare pe social media, Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (DNR şi LNR, acronimele în limba rusă) să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja.

Luni, liderii separatişti ai DNR şi LNR au convenit să-şi sincronizeze eforturile pentru organizarea referendumurilor privind aderarea la Rusia, după ce responsabili numiţi pe plan local de Moscova şi-au înmulţit apelurile pentru a nu tergiversa desfăşurarea acestor plebiscite, în pofida contraofensivei ucrainene în sud şi est. ”Referendumurile în Donbas (zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk) sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice”, afirmă Medvedev într-o postare pe Telegram.

Medvedev, în prezent vicepreşedintele puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, susţine că Moscova ar trebui să permită acestor regiuni (ucrainene) să se alăture Rusiei, întrucât aceasta ar oferi Kremlinului o justificare în plus pentru utilizarea forţei militare în Ucraina. ”O intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare”, a declarat Medvedev. ”Iată de ce Kievul şi Occidentul se tem de aceste referendumuri. Acesta este motivul pentru care ele trebuie organizate”, susţine el.

Alipirea celor două regiuni la Federaţia Rusă va schimba complet vectorul dezvoltării Rusiei pentru decenii. Şi nu doar al Rusiei. Pentru că după organizarea referendumurilor şi integrarea celor două entităţi în componenţa Federaţiei Ruse transformarea geopolitică în lume capătă un caracter ireversibil, scrie fostul preşedinte în postarea sa din Telegram.

Nu mai puţin important este faptul, afirmă el, că după modificarea Constituţiei, niciun viitor lider al Rusiei, niciun responsabil rus nu va putea anula decizia alipirii celor două regiuni la Federaţia Rusă.

Separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas evocă alipirea la Federaţia Rusă de când au încercat prima oară să se desprindă de controlul Kievului în 2014. Responsabili numiţi de Moscova în alte regiuni din Ucraina ocupate de forţele ruse după invazia declanşată în 24 februarie - regiunile Herson şi Zaporojie din sudul ţării - afirmă de mai mult timp că se pregătesc să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei.

Forţele ruse susţin că de la începutul lunii iulie deţin controlul asupra întregii regiuni Lugansk, dar oficiali ucraineni au declarat luni că au eliberat o localitate din această regiune în cadrul contraofensivei armatei ucrainene care continuă. Zone importante din teritoriul revendicat de autorităţile separatiste din Doneţk se află în continuare sub controlul Ucrainei, iar Kievul controlează de asemenea teritoriu atât în regiunea Herson, cât şi în Zaporojie. 

UPDATE 15:35 Autoritățile pro-ruse din Zaporojie și Herson ar putea organiza un referendum de alipire la Rusia în următoarele zile

Agenția de presă rusă RIA a transmis marți, citând un oficial instalat de Moscova în regiunea Zaporojie, că teritoriul ocupat de ruși ar putea organiza un referendum pentru alipirea sa la Rusia în următoarele zile.  În regiunea Herson, consiliul public a cerut azi administrației militaro-civile a regiunii să organizeze imediat un referendum privind anexarea regiunii la Rusia. La scurt timp, șeful administrației pro-ruse din Herson, Vladimir Saldo, a anunțat că decizia privind referendumul a fost deja luată, fără a preciza o dată. 

UPDATE 15:30 De ce este importantă anexarea regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaparojie

Rusia a recunoscut cele două aşa-numite "Republici Populare" Doneţk şi Lugansk la 24 februarie, ziua în care a invadat Ucraina. Putin a declarat că scopul era eliberarea celor două regiuni de sub controlul trupelor ucrainene. Anexarea lor precum și a regiunilor Herson și Zaporojie este importantă pentru că Rusia ar putea trata apărarea lor ca fiind teritoriu propriu și astfel ar putea anunța un răspuns armat mai puternic conform doctrinei militare a Federației Ruse în care ar putea folosi inclusiv arme nucleare tactice. 

UPDATE 15:20 Putin susține că Rusia face o politică externă "suverană" și atacă "hegemonia" Statelor Unite

Preşedintele rus Vladimir Putin a promis marţi că îşi va continua politica externă "suverană" şi a denunţat ambiţia de "hegemonie" americană, înainte de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, marcată anul acesta de ofensiva Moscovei în Ucraina, transmite Agerpres. "Evoluţia spre multipolaritate se loveşte din păcate de rezistenţa celor care încearcă să-şi păstreze un rol hegemonic în treburile lumii şi să controleze totul: America Latină, Europa, Asia şi Africa", a declarat Vladimir Putin într-o aluzie voalată la Washington. "Trebuie spus că cei care deţin hegemonia se descurcă destul de bine de ceva timp, dar acest lucru nu poate continua la nesfârşit. Nu este posibil", a adăugat el.

UPDATE 14:42 Autorităţile pro-ruse din Lugansk și Donețk anunță referendum pentru unificarea cu Rusia

TASS anunţă că oficialii pro-ruşin din Lugansk anunţă un referendum pentru unificarea cu Rusia în perioada 23-27 septembrie. Anunţul a fost făcut de de vicepreședintele parlamentului autoproclamatei republici. Potrivit presei ruse de stat, şi regiunea Doneţk ar urma să organizeze un referendum de anexare în aceeași perioadă. Și așa-numitele ”autorități” din Herson cer Kremlinului să aprobe un referendum pentru a deveni ”parte din Rusia”, potrivit Reuters. 

UPDATE 13:00 Rusia şi Ucraina au încheiat un acord în vederea unui schimb de 200 de prizonieri, anunţă Erdogan

Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord în vederea efectuării unui ”schimb de 200 de prizonieri”, anunţă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la postul public american de televiziune PBS, relatează AFP, citat de news.ro. ”Două sute de prizonieri urmează să fie schimbaţi în curând, în urma unui acord între părţi”, a declarat şeful statului turc luni, apreciind că este vorba despre un progres ”semnificativ” în acest război.

Erdogan nu a oferit alte detalii cu privire la acest acord şi nici la persoanele vizate - civili sau militari - în acest interviu, pe care l-a oferit în turcă. Recep Tayyip Erdogan, care s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin săprtămâna trecută la Samarkand, la un summit OCS în Uzbekistan, consideră că liderul de la Kremlin vrea să termine cât mai repede cu acest război. Şeful statului turc, care a reuşit să-şi păstreze legăturile cu Moscova şi Kievul după invazia rusă a Ucrainei, la 24 februarie, şi-a oferit cu regularitate medierea în acest război şi repetă că ”trebuie să se ajungă la un acord care să satisfacă pe toată lumea”.

UPDATE 12:50 Consiliul UE acordă Ucrainei asistenţă suplimentară în valoare de 5 miliarde euro

Consiliul a adoptat, marţi, în mod formal decizia de a acorda Ucrainei asistenţă macrofinanciară (AMF) suplimentară în valoare de 5 miliarde euro, în regim de urgenţă, arată un comunicat al instituţiei. Pe 9 septembrie, la reuniunea informală a Consiliului ECOFIN de la Praga, miniştrii de finanţe din UE au convenit asupra unei declaraţii în sprijinul acordării acestei asistenţe suplimentare în valoare de 5 miliarde EUR pentru Ucraina. Marţi, decizia privind acordarea acestei asistenţe suplimentare a fost adoptată în mod formal, după ce etapele formale necesare au fost finalizate în doar 11 zile, notează news.ro.

Această asistenţă financiară completează alte tipuri de sprijin acordat de UE Ucrainei în domeniul umanitar, al dezvoltării, vamal şi al apărării. „Uniunea Europeană este alături de Ucraina. Ne îndeplinim promisiunile şi contribuim la asigurarea faptului că statul ucrainean şi infrastructura sa esenţială pot să funcţioneze în continuare în pofida războiului de agresiune al Rusiei. În cadrul următoarelor reuniuni ale Consiliului ECOFIN, voi pleda pentru un acord rapid privind punerea la dispoziţie a restului de 3 miliarde euro, sumă pentru care trebuie să convenim, de asemenea, asupra repartizării în împrumuturi şi granturi”, a afirmat Zbyněk Stanjura, ministrul finanţelor al Cehiei, conform sursei citate.

Această asistenţă macrofinanciară în valoare de 5 miliarde euo va fi acordată Ucrainei sub forma unor împrumuturi pe termen lung în condiţii extrem de avantajoase. Este cea de a doua etapă a punerii în aplicare a întregii asistenţe macrofinanciare excepţionale din partea Uniunii planificate pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde euro, anunţată de Comisia Europeană în comunicarea sa din 18 mai 2022 şi aprobată de Consiliul European din 23-24 iunie 2022, mai arată sursa citată. În plus, decizia adoptată marţi oferă bugetului UE mijloacele necesare pentru a absorbi riscul de pierderi legate de aceste împrumuturi suplimentare, precum şi de împrumutul în valoare de 1 miliard euro, adoptat la 12 iulie 2022. Acesta din urmă a fost plătit integral în două tranşe, la 1 şi 2 august 2022.

Această nouă operaţiune de AMF face parte din efortul internaţional extraordinar al donatorilor bilaterali şi al instituţiilor financiare internaţionale de a sprijini Ucraina în acest moment critic. Decizia de faţă ar trebui să fie urmată rapid de adoptarea unei noi decizii de punere în aplicare a celei de a treia etape a întregii asistenţe macrofinanciare excepţionale planificate din partea Uniunii, pentru o sumă suplimentară de până la 3 miliarde euro, de îndată ce se determină conceptul aplicabil asistenţei respective.

Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie Ucraina de UE. Pe lângă promovarea unor legături politice mai strânse, a unor legături economice mai solide şi a respectării valorilor comune, acordul a furnizat un cadru pentru urmărirea unui program ambiţios de reforme, axat pe combaterea corupţiei, pe un sistem judiciar independent, pe statul de drept, precum şi pe un climat de afaceri mai bun. UE a demonstrat un sprijin continuu pentru aceste reforme, care sunt esenţiale pentru atragerea de investiţii, stimularea productivităţii şi ridicarea nivelului de trai pe termen mediu.

Printre alte instrumente de sprijin, în perioada 2014-2022, UE a sprijinit Ucraina prin intermediul mai multor operaţiuni consecutive de asistenţă macrofinanciară (AMF), care au depăşit 7 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi granturi. Războiul de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piaţă şi o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situaţiei umanitare şi pentru menţinerea continuităţii serviciilor publice au crescut semnificativ, a mai menţionat sursa amintită.

Asistenţa macrofinanciară excepţională suplimentară din partea Uniunii, în valoare de până la 5 miliarde EUR, acordată în temeiul acestei decizii este destinată să sprijine stabilizarea macrofinanciară a Ucrainei, să consolideze rezilienţa imediată a ţării şi să susţină capacitatea acesteia de redresare, contribuind astfel la sustenabilitatea datoriei publice a Ucrainei şi la capacitatea acesteia de a fi, în cele din urmă, în măsură să îşi respecte obligaţiile financiare.

UPDATE 12:05 Zelenski: Ritmul de acordare a ajutorului pentru Ucraina trebuie să corespundă ritmului în care armata ucraineană avansează

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, luni seară, în discursul adresat naţiunii, că ritmul ajutorului internaţional acordat Ucrainei trebuie să corespundă ritmului în care armata eliberează teritorii de sub ocupaţia rusă, notează news.ro. "În regiunea Harkov – stabilizăm situaţia, ne menţinem poziţiile. Cu fermitate. Atât de ferm încât ocupanţii intră în panică Ei bine, am avertizat că soldaţii ruşi din Ucraina au doar două opţiuni: să fugă de pe pământul nostru sau să se predea. Colaboratorii au variante similare – fie vor încerca să evadeze, şi rămâne de văzut dacă Rusia îi va lăsa să intre pe teritoriul său, chiar dacă le-a dat paşapoarte, fie colaboratorii vor fi condamnaţi conform legislaţiei actuale a Ucrainei", a spus Zelenski, care a precizat că a condus o şedinţă a Statului Major.

 El a mulţumit poliţiei naţionale pentru restabilirea rapidă a ordinii în noul teritoriu eliberat, dar şi Serviciului de Securitate al Ucrainei – pentru faptul că acum lucrează cu o eficacitate remarcabilă. "Nu pot dezvălui toate detaliile, dar datorită Serviciului de Securitate al Ucrainei, suntem acum încrezători că ocupanţii nu vor avea niciun punct de sprijin pe pământul ucrainean. Important: situaţia de la frontiera de stat şi protecţia frontierei noastre au fost discutate în cadrul şedinţei. Şeful Serviciului Frontierei de Stat a transmis un raport. Statul va oferi toată puterea necesară pentru a ne proteja graniţa", a spus şeful statului ucrainean.

Pentru Zelenski, ritmul este foarte important acum. "Ritmul de stabilizare în zonele eliberate. Ritmul de mişcare al trupelor noastre. Ritmul restabilirii vieţii normale în teritoriul eliberat. Şi ritmul de sprijin din partea partenerilor. Vorbim despre acest lucru cu sinceritate - ritmul de acordare a ajutorului pentru Ucraina trebuie să corespundă ritmului mişcării noastre".

Volodimir Zelenski a vorbit şi despre funeraliile Reginei Elizabeth II. "Zilele acestea, la Londra a avut loc o ceremonie de rămas bun pentru Regina Elizabeth II. Ucraina i-a onorat memoria la un nivel înalt - au fost prezenţi prim-ministrul Ucrainei şi Prima Doamnă. Printre milioanele de oameni care au venit să aducă omagiu Majestăţii Sale s-au numărat mulţi ucraineni. Sunt recunoscător tuturor ucrainenilor din Regatul Unit care le-au arătat prietenilor noştri britanici, în acest moment trist, că Ucraina este alături de ei".

Liderul ucrainean a mai spus că marţi va avea un discurs la Adunarea Generală a ONU şi va lua parte la summitul privind securitatea alimentară – "un element fundamental al securităţii globale": "Vor avea loc şi întâlniri online cu parteneri şi investitori americani. Facem totul pentru a ne asigura că nevoile Ucrainei sunt satisfăcute la toate nivelurile: apărare, finanţe, economie, diplomaţie".

UPDATE 10:25 Rusia a pierdut și controlul total asupra regiunii Lugansk. 200 de ruși ar fi murit într-un atac la Svatove

Ucraina a recucerit o localitate din apropierea orașului Lisichansk, o victorie mică, dar simbolică, care  arată că Rusia nu mai deține controlul deplin asupra regiunii Lugansk, unul dintre obiectivele cheie ale războiului, potrivit lui Vladimir Putin. Guvernatorul Luganskului, Serhiy Haidai, a declarat că forțele armate ale Ucrainei au obţinut "controlul total” asupra satului Bilohorivka. "Este o suburbie a orașului Lisichansk. În curând îi vom alunga de acolo cu o mătură. Pas cu pas, centimetru cu centimetru, ne vom elibera întregul pământ de invadatori" a spus Serhiy Haidai.

Imagini video distribuite pe Telegram arătă soldați ucraineni patrulând pe o stradă înconjurată de ruine. Forțele ruse au ocupat toată regiunea Lugansk în ultimele două luni și jumătate. După o luptă lungă și de uzură, statul major al Ucrainei a decis în iulie să retragă trupele din orașele Severdonețk și Lisichansk.

UPDATE 10:00 Doneţk şi Lugansk cer anexarea la Rusia, în timp ce trupele Kievului luptă să le recucerească

Lugansk şi Doneţk cer să fie anexate la Rusia în viitorul apropiat, în timp ce trupele ucrainene continuă să avanseze în estul ţării revendicând teritoriile confiscate de forţele Moscovei, relatează DPA, citat de Agerpres. Rusia a recunoscut cele două aşa-numite "Republici Populare" Doneţk şi Lugansk la 24 februarie, ziua în care a invadat Ucraina. Ea a declarat că scopul era eliberarea celor două regiuni de sub controlul trupelor ucrainene.

Doneţk şi Lugansk şi-au declarat independenţa faţă de Kiev cu ajutorul Kremlinului după invazia rusă a Crimeei în 2014. Însă până la recenta invazie, separatiştii controlau doar aproximativ o treime din suprafaţa pe care o revendicau. Acum, pe măsură ce contraofensiva Ucrainei continuă, oficiali din Lugansk au cerut conducerii locale să organizeze în curând un referendum privind anexarea. La scurt timp după aceea, camera civică din Republica Populară Doneţk a emis aceeaşi cerere, potrivit agenţiei de presă ruse TASS, citată de DPA. Populaţia din Herson cere de asemenea un referendum, potrivit lui Kirill Stremusov, şeful administraţiei numit de Rusia.

Moscova s-a pregătit să organizeze referendumuri în zonele unde a căpătat controlul de ceva timp pentru a le anexa la Rusia. Referendumul din Herson a fost amânat iniţial până la 4 noiembrie, având în vedere înaintarea trupelor ucrainene. Este prea devreme să vorbim despre o dată, a declarat Aleksei Kariakin, preşedintele camerei civice din Lugansk, la televiziunea rusă. Moscova nu a grăbit procesul de anexare a celor două regiuni separatiste care alcătuiesc împreună Donbasul.

Cu toate acestea, parlamentul rus susţine cererea de aderare a zonelor. "Ar trebui să se întâmple repede, aceasta este voinţa oamenilor", a declarat Viktor Vodolaţki, deputat în Dumă al Rusiei Unite, partidul la putere. El a spus că votul ar trebui să aibă loc înainte de sfârşitul toamnei. Între timp, şeful ucrainean al administraţiei Lugansk, Serhii Haidai, a spus că anexarea teritoriilor va da Moscovei ocazia de mobilizare generală. Aceasta ar însemna că dacă Ucraina ar recuceri Doneţk şi Lugansk, Moscova ar interpreta acest lucru ca pe un atac asupra teritoriului rus, a declarat el la Radio Svoboda.

UPDATE 09:30 Şefa diplomaţiei germane acuză Rusia de atac la valorile fundamentale ale ONU

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a subliniat rolul vital constant al ONU în gestionarea crizelor mondiale, înainte de a pleca spre New York pentru a participa la reuniunea Adunării Generale a ONU, ale cărei lucrări se deschid marţi, potrivit DPA, citat de Agerpres. Totuşi, Baerbock a adăugat că sesiunea Adunării Generale din această săptămână nu va fi la fel 'ca precedentele' şi a acuzat Moscova că, prin invadarea Ucrainei, a atacat principiile pe care s-au întemeiat Naţiunile Unite.

Chiar dacă este unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a demonstrat un dispreţ total pentru dreptul internaţional şi întreaga ordine globală, a acuzat ea. 'Avem nevoie de Naţiunile Unite pentru a găsi în comun soluţii la problemele globale. Nicio ţară nu ar trebui să trăiască cu teama că un vecin mai puternic o va ataca' într-o zi, a afirmat Baerbock. ONU ar putea fi caracterizată ca un forum unde oamenii se ascultă unii pe alţii, cu respect şi înţelegere, uniţi prin valori fundamentale comune, cum ar fi renunţarea la violenţă şi egalitatea tuturor naţiunilor, a spus Baerbock.

Referitor la Ucraina, ea precizat că Germania s-a aflat ferm de partea acesteia şi va continua să o sprijine 'cu tot ceea ce are nevoie' pentru a aduce pacea. Săptămâna aceasta, la New York, accentul urmează să fie pus pe 'cum să abordăm şi să urmărim penal crimele oribile comise în Ucraina în numele Rusiei', precum şi pe diminuarea riscului producerii unui dezastru nuclear în această ţară, în condiţiile în care bombardamentele asupra centralelor nucleare ameninţă cu o 'catastrofă milioane de oameni', a subliniat Annalena Baerbock. Peste 140 de şefi de stat şi de guvern ar urma să participe la cea de-a 77-a sesiune anuală a Adunării Generale a ONU, la New York, săptămână aceasta.

UPDATE 09:09 Ucraina avansează în teritoriile eliberate, separatiștii cer referendum

Ucraina a anunțat ă trupele sale au avansat spre est în teritoriile recent abandonate de Rusia, deschizând calea pentru un potențial asalt asupra forțelor de ocupație ale Moscovei în regiunea Donbas, scrie Reuters, citat de Mediafax. "Ocupanții sunt în mod clar în panică", a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o alocuțiune televizată la sfârșitul zilei de luni, adăugând că acum se concentrează pe "viteză" în zonele eliberate. "Viteza cu care se mișcă trupele noastre. Viteza în restabilirea vieții normale", a spus Zelenskiy. De asemenea, liderul ucrainean a lăsat să se înțeleagă că va folosi miercuri un discurs video la Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a cere țărilor să accelereze livrările de arme și ajutoare. "Facem totul pentru a ne asigura că nevoile Ucrainei sunt satisfăcute la toate nivelurile - apărare, financiar, economic, diplomatic", a declarat Zelenskiy.

Forțele armate ucrainene au recâștigat controlul complet al satului Bilohorivka și se pregătesc să recucerească întreaga provincie Luhansk de la ocupanții ruși, a declarat guvernatorul provinciei, Serhiy Gaidai. Satul se află la numai 10 km vest de orașul Lysychansk, care a căzut în mâinile rușilor după săptămâni de lupte crâncene în luna iulie. "Vor fi lupte pentru fiecare centimetru", a scris Gaidai pe Telegram. "Inamicul își pregătește apărarea. Așa că nu vom mărșălui pur și simplu". Luhansk și provincia învecinată Donețk cuprind regiunea estică industrializată Donbas, pe care Moscova spune că intenționează să o cucerească ca obiectiv principal al ceea ce numește "operațiunea militară specială" din Ucraina.

Trupele ucrainene au început să avanseze spre Luhansk după ce au alungat forțele ruse din nord-estul provinciei Harkov, într-o contraofensivă fulgerătoare în această lună. Într-un semn de nervozitate din partea unei administrații susținute de Moscova în Donbas cu privire la succesul recentei ofensive ucrainene, liderul acesteia a cerut organizarea de urgență a unor referendumuri pentru ca regiunea să devină parte a Rusiei. Denis Pușilin, șeful administrației separatiste din Donețk, cu sediul la Moscova, i-a cerut colegului său lider separatist din Luhansk să își combine eforturile în vederea pregătirii unui referendum privind aderarea la Rusia. În sud, unde o altă contraofensivă ucraineană a înregistrat progrese mai lente, forțele armate ucrainene au declarat că au scufundat o barjă care transporta trupe și echipamente rusești peste un râu în apropiere de Nova Kakhovka, în regiunea Kherson.

"Încercările de a construi o trecere nu au rezistat la focul forțelor ucrainene și au fost oprite. Barja ... a devenit o completare a forței submarine a ocupanților", a declarat armata într-o declarație pe Facebook. Reuters nu a putut verifica în mod independent rapoartele de pe câmpul de luptă ale ambelor părți. Ucraina încă evaluează ce a avut loc în zonele care au fost sub control rusesc timp de luni de zile. Într-un vast cimitir improvizat în pădurile din apropierea orașului Izium, recucerit, experții criminaliști ucraineni au dezgropat până în prezent 146 de cadavre îngropate fără sicriu, a declarat luni guvernatorul regional din Harkov, Oleh Synehubov. Aproximativ 450 de morminte au fost găsite în acest loc, a declarat Zelenski.

Potrivit examinărilor preliminare, patru dintre ei prezentau semne de tortură, cu mâinile legate la spate sau, într-un caz, cu o frânghie legată în jurul gâtului, a declarat pentru Reuters Serhiy Bolvinov, șeful poliției de investigații din regiunea Harkov, la locul de înmormântare. Bolvinov a spus că marea majoritate a cadavrelor păreau a fi civili. Localnicii și-au identificat morții făcând să corespundă numele cu numerele de pe crucile de lemn fragile care marchează mormintele. "Soldații aveau mâinile legate, existau semne de tortură asupra civililor", a spus Bolvinov. Ucraina spune că 17 soldați se aflau într-o groapă comună la fața locului. Kremlinul a negat luni că Rusia ar fi de vină pentru atrocitățile pe care Ucraina spune că le-a descoperit în teritoriul recucerit.

UPDATE 08:00 146 de cadavre ale victimelor agresiunii ruseşti au fost deja exhumate lângă Izium

Aproximativ 146 de cadavre ale celor care au murit în urma torturii şi a bombardamentelor ruseşti au fost deja exhumate în apropiere de Izium. Oleh Syniehubov, şeful administraţiei militare regionale Kharkiv, a raportat acest lucru pe Telegram, relatează Ukrinform, citat de news.ro.

"Exhumarea cadavrelor victimelor dintr-un loc de înmormântare în masă din Izium este în curs de desfăşurare. În acest timp, au fost deja exhumate 146 de cadavre, majoritatea fiind civili, inclusiv doi copii. Unii dintre morţi au semne de moarte violentă, existând cadavre cu mâinile legate şi semne de tortură. Printre persoanele decedate au fost găsite, de asemenea, răni provocate de explozibil de mină, schije şi răni prin înjunghiere", se arată în raport. toate cadavrele sunt trimise pentru examinare medico-legală pentru a se stabili cauza finală a morţii.

"Întreaga lume ar trebui să ştie despre crimele teribile ale ocupanţilor ruşi din regiunea Harkov. Iar dovezile colectate de noi vor fi folosite cu siguranţă în instanţele internaţionale pentru a pedepsi criminalii de război", a declarat Syniehubov. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky a declarat, pe 6 septembrie, că peste 400 de cadavre, inclusiv cele cu semne de tortură, au fost exhumate dintr-un sit de înmormântare în masă din Izium eliberat. Printre cadavrele identificate se numără copii şi soldaţi.

SUA ar putea oferi Ucrainei tancuri în viitor, afirmă un înalt oficial militar american

Potrivit unui înalt oficial militar american, citat de CNN, SUA ar putea oferi Ucrainei tancuri, în viitor, însă nu reprezintă o opţiune pentru o luptă imediată din cauza problemelor legate de instruire, întreţinere şi sprijin, notează news.ro. "Ne uităm la forţele armate ucrainene în ansamblu şi luăm în considerare pentru viitor de ce capacităţi vor avea nevoie şi cum pot SUA şi aliaţii noştri să sprijine Ucraina în construirea acestor capacităţi", a declarat oficialul într-o conversaţie de fond cu reporterii.

În prezent, SUA nu iau în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei arme cu rază de acţiune mai mare decât sistemul de rachete ghidate cu lansare multiplă (GMLRS), care sunt utilizate cu sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS), deşi oficialul nu a vrut să spună dacă astfel de arme vor fi puse pe masă în viitor.

Liz Truss promite sprijin militar Ucrainei în valoare de cel putin 2,3 miliarde de lire sterline, în 2023. Premierul Marii Britanii se va întâlni cu liderii mondiali la New York în această săptămână

Prim-ministrul Liz Truss va promite să egaleze cheltuielile britanice pentru sprijinul militar acordat Ucrainei anul viitor, în timp ce îşi reia agenda guvernamentală după funeraliile reginei, anunţă BBC, citat de news.ro. Marea Britanie a fost unul dintre principalii donatori de ajutor militar pentru Ucraina, alocând 2,3 miliarde de lire sterline de când Rusia a invadat teritoriul Ucrainei.

Truss va promite un ajutor militar în valoare de miliarde de euro în timpul unei călătorii pentru a se întâlni cu liderii mondiali la New York în această săptămână, relatează BBC. Ea va folosi un discurs în faţa Adunării Generale a ONU pentru a mobiliza sprijinul pentru Ucraina. Călătoria are loc într-o perioadă de turbulenţe economice globale determinate de creşterea preţurilor la energie şi de războiul din Ucraina.

Marea Britanie a fost unul dintre principalii donatori de ajutor militar pentru Ucraina, alocând 2,3 miliarde de lire sterline de când forţele preşedintelui rus Vladimir Putin au invadat această ţară, în februarie. Pentru Liz Truss şi guvernul său urmează o săptămână agitată de diplomaţie şi anunţuri politice, după ce s-a încheiat o perioadă de doliu naţional pentru regretata regină. Activitatea politică şi afacerile guvernamentale au fost suspendate până după funeraliile reginei, la care a participat premierul Truss, alături de alţi politicieni, demnitari străini şi membri ai familiei regale.

Grupul de mercenari Wagner din Rusia încearcă să recruteze peste 1.500 de infractori pentru războiul din Ucraina - oficial american

Grupul Wagner, o companie militară privată rusă, încearcă să recruteze peste 1.500 de infractori condamnaţi pentru a participa la războiul Rusiei din Ucraina, dar mulţi dintre ei refuză să se alăture, a declarat luni un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de Reuters, potrivit news.ro. "Informaţiile noastre indică faptul că Wagner a suferit pierderi mari în Ucraina, în special şi fără surpriză în rândul luptătorilor tineri şi fără experienţă", a declarat oficialul american reporterilor, vorbind sub protecţia anonimatului.

Uniunea Europeană a impus sancţiuni Grupului Wagner, acuzându-l de operaţiuni clandestine în numele Kremlinului. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că grupul nu reprezintă statul rus, dar că contractorii militari privaţi au dreptul să lucreze oriunde în lume, atâta timp cât nu încalcă legislaţia rusă. Oficialul american a indicat videoclipuri recente de pe reţelele de socializare, care păreau să îl arate pe Evgheni Prigozhin, cu care Departamentul Trezoreriei SUA şi Uniunea Europeană au afirmat că Grupul Wagner are legături, încercând să recruteze prizonieri. Videoclipul pare să-l arate pe Prigozhin încercând să recruteze prizonieri ruşi, precum şi tadjici, belaruşi şi armeni.

Reuters nu a verificat în mod independent videoclipurile din reţelele de socializare. Luptătorii Grupului Wagner au fost acuzaţi de grupuri de apărare a drepturilor şi de guvernul ucrainean că au comis crime de război în Siria şi în estul Ucrainei începând cu 2014. În iulie, serviciile de informaţii militare britanice au declarat că Rusia a folosit Wagner pentru a-şi întări forţele din prima linie în conflictul din Ucraina.

Rusia a suferit între 70.000 şi 80.000 de victime, ucise sau rănite, de când a început invazia sa în Ucraina, a declarat Pentagonul luna trecută. Ucraina şi-a extins luni controlul asupra teritoriilor recent recucerite, în timp ce trupele au mărşăluit mai departe spre est în zonele abandonate de Rusia, deschizând calea pentru un potenţial asalt asupra forţelor de ocupaţie din regiunea Donbas.

Explozii la Doneţk, oraşul condus de separatişti în Ucraina

Treisprezece persoane au fost ucise şi altele rănite într-o serie de explozii în oraşul Donetsk, condus de separatişti, în estul Ucrainei, potrivit primarului acestui oraş susţinut de Rusia, relatează BBC, citat de news.ro. Alexei Kulemzin a dat vina pe tirurile "punitive" ale obuzelor ucrainene, pentru aceste decese. Nu există niciun comentariu din partea oficialilor ucraineni. Doneţk este controlat de autorităţile apropiate Rusiei, din 2014. Acestea au acuzat în repetate rânduri forţele ucrainene că au vizat oraşul.

Confirmarea independentă este greu de obţinut pe teren în zonele din estul ţării controlate de separatişti. Cu toate acestea, autorităţile locale au declarat că nouă obuze de 150 mm au fost trase asupra districtului Kuibyshevsky din Doneţk, dintr-un sat situat la vest de oraş, precizează BBC. Liderul local Denis Puşilin a acuzat Ucraina că a ţintit în mod deliberat civili într-o staţie de autobuz, un magazin şi o bancă. Deşi forţele ruseşti au cucerit zone din regiunea Doneţk mai la sud de când a început invazia în februarie, acestea au avut dificultăţi în a împinge armata ucraineană înapoi de la periferia oraşului însuşi.

Forţele ucrainene au lansat contraofensive atât în sud, cât şi în nord-est, iar cel mai dramatic progres a fost înregistrat luna aceasta în regiunea nordică Harkov. Şeful regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a transmis o înregistrare video cu un tanc ucrainean care traversează un pod de pontoane şi a declarat că Ucraina controlează acum malul stâng al râului Oskil, considerat linia frontului în nord-estul Ucrainei.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰