Update Război Rusia - Ucraina, ziua 144 LIVE TEXT. Oficial ucrainean: Peste 1.300 de civili morți în zona Kievului, după retragerea rușilor. Alte 300 de persoane sunt dispărute

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 21:15. Peste 1.300 de civili au fost găsiți decedați în zona Kievului după retragerea rușilor

1.346 de civili au fost găsiți morți în regiunea Kiev după retragerea forțelor rusești, potrivit șefului poliției din regiune.

Într-un nou raport al Kyiv Independent, Andri Nebitov este citat spunând că aproximativ 300 de persoane sunt încă dispărute, transmite MEDIAFAX.

700 dintre cei uciși au fost împușcați cu arme de calibru mic, cum ar fi o armă de mână.

UPDATE 18:20. Refuzul NATO și al Ucrainei de a recunoaște Crimea drept teritoriu rusesc e o "amenințare sistemică", spune Medvedev

Refuzul Ucrainei şi al statelor membre NATO de a recunoaşte autoritatea Moscovei asupra Peninsulei Crimeea reprezintă o ”ameninţare sistemică” pentru Rusia, a declarat fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, duminică, relatează Reuters.

Rusia a anexat Peninsula Crimeea din Marea Neagră de la Ucraina în 2014, după ce preşedintele pro-rus din Ucraina a fost înlăturat de la putere în urma unor proteste stradale în masă. Moscova susţine de atunci separatişti pro-ruşi din regiunea ucraineană estică a Donbasului.

”Dacă vreun alt stat, fie Ucraina sau statele membre NATO, consideră că Peninsula Crimeea nu aparţine Rusiei, atunci, aceasta reprezintă o ameninţare sistemică pentru noi”, a declarat Medvedev veteranilor din cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit agenţiei de presă rusă Interfax.

”Este o ameninţare directă şi explicită, în special având în vedere ce s-a întâmplat în Crimeea. Crimeea s-a întors în Rusia”, a mai adăugat Medvedev, care în prezent deţine funcţia de preşedinte adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, potrivit MEDIAFAX.

Declaraţiile sale au fost difuzate la o zi după ce un oficial ucrainean a sugerat că Peninsula Crimeea, pe care majoritatea statelor o recunosc ca fiind parte din Ucraina, ar putea fi o ţintă pentru rachete americane HIMARS, care au fost desfăşurate recent de armata ucraineană în războiul declanşat de Moscova.

Vadim Skibitski, un oficial din cadrul serviciilor secrete ucrainene, a fost întrebat sâmbătă, în cadrul unui interviu televizat, dacă rachetele HIMARS ar putea fi folosite pe ţinte în Crimeea.

El a răspuns că Rusia a organizat atacuri asupra teritoriului ucrainean din Crimeea şi din Marea Neagră, aşadar, acestea erau, de asemenea, ţinte justificate.

Peninsula Crimeea are o importanţă strategică specială pentru Rusia, deoarece la Sevastopol se află postul de comandă al Flotei ruse de la Marea Neagră.

UPDATE 16:45. Rusia a pierdut mai mult de 30% din capacitatea forţelor terestre, crede un amiral britanic

Rusia a pierdut mai mult de 30% din capacitatea forţelor terestre, respectiv 50.000 de soldaţi care fie au murit, fie au fost răniţi în timpul luptei, a declarat amiralul Sir Tony Radakin, şeful personalului de apărare al Regatului Unit, la emisiunea BBC One Sunday Morning, potrivit The Guardian.

Din această cauză, armata Ucrainei este ”absolut” convinsă că va câştiga războiul, relatează agenţia de presă britanică PA Media, citată de news.ro.

”Intenţia lor este absolut clară şi vor să recucerească întregul teritoriu în ceea ce priveşte Ucraina şi văd o Rusie care se luptă, o Rusie despre care considerăm că şi-a pierdut mai mult de 30% din capacitatea forţelor terestre”, a mai spus el.

Radakin a clarificat că este vorba despre 50.000 de soldaţi ruşi care fie au murit, fie au fost răniţi în timpul conflictului. În plus, aproximativ 1.700 de tancuri ruseşti şi în jur de 4.000 de vehicule de luptă blindate au fost distruse în luptă.

”Rusia a început această invazie cu ambiţia de a cuceri toată Ucraina, Rusia a avut ambiţia de a cuceri oraşele în primele 30 de zile, Rusia a avut ambiţia de a crea fracturi şi de a aplica presiune asupra NATO – aceasta este Rusia ca o provocare pentru ordinea mondială, Rusia eşuează în toate aceste ambiţii, Rusia este o naţiune mai slăbită decât era la începutul lunii februarie”, a conchis Rabakin.

UPDATE 14:10 - Ruşii spun că au doborât un avion şi elicopter care aparţin Ucrainei

Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au doborât un elicopter ucrainean MI-17 în apropiere de oraşul Sloviansk şi un avion SU-25 al forţelor ucrainene în regiunea Harkov, transmite duminică Reuters, scrie Agerpres.

De asemenea, armata rusă a afirmat că rachete aer-sol cu rază lungă de acţiune au distrus un depozit în zona industrială a oraşului Odesa. În depozitul respectiv s-ar fi aflat rachete antinavă Harpoon furnizate Ucrainei de către ţări membre NATO.

Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic. Un obiectiv vizat de armata rusă este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk (estul Ucrainei).

Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. 

UPDATE 13:30 - Rusia a majorat cota de export pentru uleiul de floarea soarelui

Guvernul rus a decis duminică să majoreze cotele la exporturile de ulei de floarea soarelui şi şrot de floarea soarelui, ca urmare a faptului că piaţa internă este suficient de bine aprovizionată, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Anterior, Rusia a interzis exporturile de seminţe de floarea soarelui, de la finele lunii martie şi până la finele lunii august, şi de asemenea a introdus cote la exporturile de ulei de floarea soarelui, pentru a evita penuria şi a reduce presiunile asupra preţurilor de pe piaţa locală.

Duminică, guvernul de la Moscova a anunţat că a majorat, cu 400.000 de tone, cota la exporturile de ulei de floarea soarelui, faţă de plafonul anterior de 1,5 milioane de tone, în timp ce restricţiile la exporturile de şrot de floarea soarelui au fost majorare cu 150.000 de tone, de la limita anterioară de 700.000 de tone.

Noile restricţii sunt în vigoare până la 31 august.

UPDATE 13:10 - Ucraina susţine că Rusia a pierdut cel puțin 38.300 de soldați de la începutul războiului

Forțele armate ale Ucrainei estimează că, de la începutul invaziei din 24 februarie, Rusia a pierdut cel puțin 38.300 de soldați, 1.684 de tancuri , 220 de avioane, dar și multe alte echipamente, scrie The Guardian.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 12:30 - Tony Blair: Războiul din Ucraina arată că dominația Occidentului se sfârșește, iar China crește 

Războiul din Ucraina arată că dominația Occidentului se apropie de sfârșit pe măsură ce China se ridică la statutul de superputere în parteneriat cu Rusia, într-unul dintre cele mai importante puncte de inflexiune din ultimele secole, a declarat fostul premier britanic Tony Blair, conform Reuters, scrie Mediafax.

Lumea, a spus Blair, se află într-un moment de cotitură în istorie comparabil cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sau cu prăbușirea Uniunii Sovietice: dar, de data aceasta, este clar că Occidentul nu mai este în ascensiune.

"Ne apropiem de sfârșitul dominației politice și economice occidentale", a spus Blair îîn cadrul unui forum de susținere a alianței dintre Statele Unite și Europa, la Ditchley Park, la vest de Londra.

"Lumea va fi cel puțin bipolară și posibil multipolară", a spus Blair. "Cea mai mare schimbare geopolitică a acestui secol va veni din partea Chinei, nu a Rusiei".

Invazia Rusiei în Ucraina a ucis mii de oameni și a declanșat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962.

Războiul din Ucraina, a declarat Blair, a clarificat faptul că Occidentul nu se poate baza pe China "să se comporte într-un mod pe care noi l-am considera rațional".

Președintele chinez Xi Jinping a continuat să-l susțină pe Putin și a criticat "abuzul" sancțiunilor din partea Occidentului. Putin a insisteat cu ceea ce el numește un "parteneriat strategic" cu China.

În 1979, China avea o economie mai mică decât cea a Italiei, dar după ce s-a deschis investițiilor străine și a introdus reforme de piață, a devenit a doua cea mai mare economie a lumii.

Se preconizează că economia sa va depăși Statele Unite într-un deceniu și este lider în unele tehnologii ale secolului XXI, cum ar fi inteligența artificială, medicina regenerativă și polimerii conductivi.

"Locul Chinei ca superputere este natural și justificat. Nu este Uniunea Sovietică", a declarat Blair, care a fost prim-ministru între 1997 și 2007. Aliații săi vor fi probabil Rusia și Iranul.

Occidentul nu ar trebui să lase China să o depășească din punct de vedere militar, a spus el.

"Ar trebui să creștem cheltuielile pentru apărare și să menținem superioritatea militară", a spus Blair. Statele Unite și aliații săi "ar trebui să fie suficient de bine plasate pentru a face față oricărei eventualități sau tip de conflict și în toate domeniile".

UPDATE 11:30 - Locuitorii din Irpin rămaşi fără case, adăpostiţi în vagoanele Căilor Ferate

Zeci de persoane din localitatea ucraineană Irpin, aflată la aproximativ 25 de kilometri Nord-Vest de Kiev, ale căror locuinţe au fost distruse în urma atacurilor militarilor ruşi din lunile februarie şi martie, au fost cazate în mai multe vagoane puse la dispoziţie de Căile Ferate din Ucraina, în cadrul unui proiect intitulat "Orăşelul Căilor Ferate", scrie Agerpres.

Vagoanele sunt conectate la întreaga reţea de utilităţi, iar reprezentanţii companiei feroviare ucrainene pun la dispoziţia persoanelor rămase fără adăpost inclusiv lenjerie de pat.

"Până la 1 octombrie, aceste cinci vagoane vor adăposti oamenii care se află aici. Momentan, avem internet StarLink, apă, aer condiţionat în vagoane, iar căile ferate ucrainene le-au acordat oamenilor şi lenjerii de pat. De asemenea, în vagoane avem toalete. Tot aici avem şi o baie comunală, maşini de spălat haine", a declarat Irina, o reprezentantă a companiei feroviare de stat.

În patru vagoane sunt cazate 63 de persoane, dintre care 11 sunt copii. Cel de-al cincilea vagon este unul restaurant, în care beneficiarii programului primesc trei mese pe zi din partea Crucii Roşii.

Adăpostul temporar din vagoanele căilor ferate ucrainene de la Irpin e singurul de acest fel din întreaga ţară.

Totodată, în localitatea Makariv, aflată tot în regiunea Kiev, Guvernul Poloniei a finanţat construcţia unui orăşel modular temporar. Aici au fost amenajate 88 de locuinţe modulare, în care pot fi cazate peste 350 de persoane ale căror case au fost distruse de armata rusă.

UPDATE 10:44 - Anglia: Rusia îşi consolidează poziţiile defensive ocupate în sudul Ucrainei

Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters, notează Agerpres.

Această consolidare include deplasări de efective şi echipamente militare între oraşele Mariupol şi Zaporojie.

De asemenea, sunt întărite măsurile de securitate în zona oraşului Melitopol, a scris pe Twitter ministerul citat.

Purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Vadim Skibiţki, a declarat că forţele ruse se pregătesc pentru următoarea fază a ofensivei lor din Ucraina. ''Nu este vorba doar de lovituri de rachete din aer şi de pe mare. Putem vedea bombardamente pe întreaga linie de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Există o folosire activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac'', a spus Skibiţki.

''Există într-adevăr o anumită activare a inamicului pe toată linia frontului. În mod clar sunt în desfăşurare acum pregătiri pentru următoarea etapă a ofensivei'', a adăugat reprezentantul armatei ucrainene.

Un obiectiv vizat de Rusia este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk.

Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. 

UPDATE 10:20 - Rusia confirmă sfârşitul pauzelor operaţionale din Donbas

Ministerul rus al Apărării a anunțat că pauza operațională s-a încheiat pe 16 iulie. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a ordonat comandantului general al grupului de sud al armatei, Serghei Surovikin, și comandantului grupului central, generalul colonel Alexander Lapin, să intensifice operațiunile ofensive, potrivit ISW

Şoigu a indicat că Surovikin și Lapin vor fi cei ce vor continua să comande forțele pe frontul de Est, chiar dacă o concentrare de forță și un efort de această dimensiune ar trebui să necesite doar un singur comandant general. Surovikin ar trebui, în principiu, să fie la comanda generală pentru că îl depășește în funcţie pe Lapin. 

UPDATE 10:10 -  Poliţia de Frontieră: 12.383 de cetăţeni ucraineni au intrat sâmbătă în România

Poliţia de Frontieră anunţă că 12.383 de cetăţeni ucraineni au intrat sâmbătă în România, în creştere uşoară faţă de ziua precedentă, scrie news.ro.

”În data de 16.07.2022, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 306.800 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 75.500 mijloace de transport. Pe sensul de intrare în România, au fost 162.072 de persoane, dintre care 12.383 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 0,5% faţă de ziua precedentă)”, a transmis duminică Poliţia de Frontieră.

Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 16.07.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 1.591.995 cetăţeni ucraineni.

UPDATE 09:30 - Ministru canadian, despre participarea Rusiei la G20: Un piroman la o întâlnire a pompierilor

Participarea Rusiei la reuniunea ministerială a G20 din Indonezia a fost "absurdă" şi "a echivalat cu invitarea unui piroman la o întâlnire a pompierilor", a criticat sâmbătă ministrul canadian de finanţe, Chrystia Freeland, citată de AFP, scrie Agerpres.

"Ne-am opus ferm şi cu claritate prezenţei oficialilor ruşi", a declarat vicepremierul canadian, care are rădăcini ucrainene, în cadrul unui briefing de presă telefonic.

"Invazia ilegală" a Ucrainei de către Rusia este singura responsabilă pentru "consecinţele economice" suferite în prezent în întreaga lume, a adăugat Chrystia Freeland, înainte de a ataca delegaţia rusă.

UPDATE 09:00 - Ruşii au furat softurile de la centrala Cernobîl 

Centrul de măsurare a radioactivităţii din zona de excludere a Centralei nucleare de la Cernobîl a devenit parţial nefuncţional, după ce militarii ruşi au furat, în timpul ocupaţiei din lunile februarie şi martie, softurile echipamentelor, a declarat, pentru Agerpres, directorul adjunct al centrului, Olexandr Barsukov.

Potrivit sursei citate, armata Rusiei ar fi sustras hardurile calculatoarelor şi programele cu care lucrau specialiştii Centrului de măsurare a radioactivităţii, având suspiciunea că în aceste laboratoare Ucraina ar crea armament nuclear.

"Când ocupanţii au intrat aici, din relatările celor care au rămas aici, au fost desfăcute toate calculatoarele. Ei susţineau că noi aici ne pregăteam pentru crearea armamentului nuclear. Era o informaţie falsă. Au stricat toate computerele şi softul cu care lucrau toate echipamentele pe care le avem aici. Probabil au căutat informaţii. Au scos toate hardurile şi le-au aruncat prin jur. Am încercat să le căutăm şi să le montăm din nou, dar până acum acest lucru a fost imposibil. Conducerea unităţii noastre duce tratative cu diferite companii, inclusiv cu companiile care ne-au furnizat aceste echipamente. Comisia Europeană ne-a ajutat să creăm acest laborator şi în scurt timp ne-au promis că ne vor aduce softuri noi şi vom încerca să repornim aceste echipamente", a afirmat Olexandr Barsukov.

În prezent, datele cu privire la radioactivitatea din perimetrul protejat al centralei atomice au fost colectate cu ajutorul altui sistem care include 39 de senzori amplasaţi în diferite puncte din zona de excludere şi care transmit informaţii cu privire la nivelul radiaţiilor.

Centrul de măsurare a radioactivităţii din zona de excludere a Centralei nucleare de la Cernobîl este administrat de Întreprinderea de stat specializată "Ecocentru".

Centrala de la Cernobîl, care a fost afectată de explozia de la 26 aprilie 1986, s-a aflat sub controlul militarilor ruşi în perioada 24 februarie - 31 martie, timp în care aproximativ 1.000 de soldaţi au staţionat în zona de excludere.

UPDATE 08:40 - Ucrainenii avansează "cu încredere” spre Herson

Forțele armate ale ţării invadate avansează „cu încredere” spre Herson, potrivit unui purtător de cuvânt al armatei ucrainene, potrivit The Guardian.

Natalia Hemeniuk, șefa centrului de presă al Operațiunii Command South: Vorbind despre ceea ce se întâmplă direct în Herson, acolo avansăm. Poate că nu ne mișcăm atât de repede pe cât și-ar dori cei care prezintă știri pozitive, dar credeți-mă, acești pași sunt foarte încrezători.”

UPDATE 07:20 - Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei, potrivit Ucrainei

Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina, a declarat un oficial militar ucrainean, după ce Moscova a declarat că forțele sale vor intensifica operațiunile militare în "toate zonele operaționale", scrie Reuters.

Rachete rusești au lovit orașe în atacuri care, potrivit Kievului, au ucis zeci de persoane în ultimele zile.

"Nu este vorba doar de lovituri cu rachete din aer și de pe mare", a declarat sâmbătă Vadym Skibitskyi, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene. "Putem vedea bombardamente de-a lungul întregii linii de contact, de-a lungul întregii linii a frontului...Există, într-adevăr, o anumită activare a inamicului de-a lungul întregii linii de front... În mod clar, pregătirile sunt acum în curs de desfășurare pentru următoarea etapă a ofensivei."

Armata ucraineană a declarat că Rusia pare să regrupeze unități pentru o ofensivă spre Sloviansk, un oraș deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk.

Ucraina spune că cel puțin 40 de persoane au fost ucise în bombardamentele ruse asupra zonelor urbane în ultimele trei zile.

Rachetele au lovit vineri seară orașul Chuhuiv din nord-estul regiunii Harkov, ucigând trei persoane, inclusiv o femeie în vârstă de 70 de ani, și rănind alte trei, a declarat guvernatorul regional Oleh Synehubov.

În sud, peste 50 de rachete rusești Grad au lovit orașul Nikopol, pe râul Dnipro, ucigând două persoane, a declarat guvernatorul Valentyn Reznichenko.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a ordonat unităților militare să intensifice operațiunile pentru a preveni loviturile ucrainene în estul Ucrainei și în alte zone deținute de Rusia, potrivit unui comunicat al ministerului.

Comentariile sale au părut a fi un răspuns direct la ceea ce Kievul spune că este o serie de lovituri de succes efectuate asupra a 30 de centre logistice și de muniții ruse, folosind mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă furnizate recent de Occident.

Loviturile au afectat liniile de aprovizionare ruse și au redus semnificativ capacitatea ofensivă a Rusiei, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

UPDATE 07:00 - Zelenski: Nicio rachetă a Rusiei nu va reuşi să ne distrugă unitatea şi să ne scoată de pe calea noastră. Vom câştiga, ne vom reconstrui vieţile

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, sâmbătă seară, în discursul către naţiune, că rachetele ruseşti nu vor reuşi să distrugă unitatea poporului Ucrainei, scrie news.ro.

Discursul lui Zelenski de sâmbătă seară a venit la 32 de ani de la semnarea declaraţiei de independenţă a Ucrainei.

"Ucraina a rezistat loviturilor brutale ale Rusiei. Am reuşit deja să eliberăm o parte din teritoriul care a fost ocupat după 24 februarie. Vom elibera treptat şi alte regiuni ale statului nostru aflate în prezent sub ocupaţie. În timpul unui asemenea război, am putut obţine statutul de candidat la UE. Am menţinut stabilitatea instituţiilor publice. Sistemul de energie a fost reconstruit pentru a funcţiona în reţeaua electrică a continentului european. Toate procesele logistice din stat – militare şi economice – au fost recanalizate. Şi cel mai important, menţinem unitatea internă, depăşind conflictele şi contradicţiile care ne împiedicaseră în trecut. Este evident că orice rachetă şi artilerie a Rusiei nu va reuşi să ne distrugă unitatea şi să ne scoată de pe calea noastră. Şi ar trebui să fie la fel de evident că unitatea ucraineană nu poate fi ruptă prin minciuni sau intimidare, informaţii false sau teorii ale conspiraţiei.

Cu toţii trebuie să ne amintim costul greşelilor şi al discordiei care au făcut dificil ca generaţiile anterioare să obţină rezultatele pe care le avem astăzi. Trebuie să ne amintim cât de mult a trebuit să treacă poporul nostru până când a devenit posibil să restabilească suveranitatea şi independenţa Ucrainei. Vom sta în picioare. O să câştigăm. Vom câştiga, ne vom reconstrui vieţile. O vom face împreună – doar aşa se poate face. Acest lucru se poate face numai fără concurenţă reciprocă. Aceasta este obligaţia noastră faţă de toate generaţiile poporului nostru care au luptat pentru libertatea şi suveranitatea noastră a Ucrainei", a spus Zelenski.

UPDATE 07:00 - Uniunea Euroeană va înăspri sancţiunile împotriva Rusiei

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene vor discuta luni despre înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei, într-un moment în care Moscova este acuzată că a desfăşurat lansatoare pentru tiruri de rachete la centrala nucleară Zaporojie, în sudul Ucrainei, comentează AFP, potrivit Agerpres.

Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk (sud-est), Valentin Reznicenko, a denunţat sâmbătă "un potop de foc" în direcţia teritoriul oraşului Nikopol, cu tiruri de rachete Grad asupra zonelor rezidenţiale. "Salvatorii au găsit două persoane moarte sub ruine", a anunţat el.

Miniştrii UE vor trebui să analizeze, printre altele, o propunere a Comisiei Europene de a interzice achiziţiile de aur din Rusia pentru a alinia sancţiunile UE la cele ale partenerilor săi din G7.

O altă propunere vizează includerea unor noi personalităţi ruse pe lista neagră a UE.

"Moscova trebuie să continue să plătească un preţ mare pentru agresiunea sa", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a transmis noile măsuri celor 27.

Potrivit unui înalt responsabil european, în cursul primei discuţii la Bruxelles cu privire la aceste noi sancţiuni, nu este aşteptată nicio decizie.

Cel mai mare cumpărător de aur rusesc este Regatul Unit, cu 290 de tone în anul 2020, în schimbul unei sume de 16,9 miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de serviciul vamal rus.

Costul războiului se face simţit şi pentru restul lumii, au susţinut ţările occidentale la G20 de la Bali, care s-a încheiat sâmbătă fără un comunicat comun, din lipsă de consens asupra acestui punct.

Participarea Rusiei a fost "absurdă" şi "a echivalat cu invitarea unui piroman la o reuniune a pompierilor", a criticat ministrul canadian de finanţe, Chrystia Freeland.

Acuzaţiile sunt de acelaşi ordin în Ucraina, unde operatorul naţional al energiei nucleare a acuzat armata rusă că a instalat lansatoare de rachete chiar pe situl centralei nucleare din Zaporojie, într-o zonă aflată sub controlul său din martie.

"Situaţia (la centrală) este extrem de tensionată şi tensiunea creşte pe zi ce trece. Ocupanţii îşi aduc acolo maşinăriile, inclusiv sistemele de rachete cu care au lovit deja peste râul Nipru şi pe teritoriul Nikopol", la 80 km sud-vest de Zaporojie, a afirmat preşedintele Energoatom, Petro Kotin, pe Telegram.

Potrivit acestuia, până la 500 de soldaţi ruşi sunt încă pe locul centralei ucrainene, cea mai mare din Europa.

Vineri seară, forţele aeriene ucrainene au indicat că rachete ruseşti Kh-101 au fost lansate în jurul orei 22.00 din Marea Caspică spre Dnipropetrovsk, dintre care patru au fost distruse.

Centrul de comandă al regiunii sud a declarat sâmbătă că situaţia este "tensionată, dar sub control".

"Inamicul continuă să desfăşoare ofensive (...) dar, din lipsă de succes la sol, intensifică loviturile cu rachete şi aeriene", a afirmat el pe Facebook.

Mai la nord, lângă Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării, oraşul Ciuhuiiv a fost lovit vineri seara de rachete ruseşti care au ucis trei persoane, a anunţat Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii.

În est, vineri seara, Kramatorsk, principalul oraş al bazinului Donbas aflat încă sub control ucrainean, în regiunea Doneţk, a suferit şi el mai multe bombardamente.

Pe de altă parte, Ucraina şi aliaţii săi occidentali rămân sub şocul loviturilor cu rachete de croazieră care au devastat joi centrul oraşului Viniţa, la sute de kilometri vest de front.

Bilanţul acestui atac a crescut sâmbătă la 24 de morţi. "Din păcate, o femeie a murit la spital, era arsă în proporţie de 85%", a anunţat guvernatorul regiunii Viniţa, Serghii Borzov, adăugând că 68 de persoane au continuat să primească îngrijiri, printre care patru copii.

În faţa condamnărilor internaţionale, Ministerul rus al Apărării a afirmat că a vizat la Viniţa o reuniune a "comandamentului forţelor aeriene ucrainene cu reprezentanţi ai furnizorilor străini de armament".

Cu toate acestea, un înalt responsabil american al apărării a declarat, sub protecţia anonimatului, că nu are "nicio indicaţie privind prezenţa unei ţinte militare în apropiere".

Rusia nu a recunoscut niciodată erorile sau crimele comise de forţele sale armate în Ucraina şi dă asigurări sistematic că loveşte doar ţinte militare.

În Donbas, forţele separatiste şi armata rusă au afirmat că avansează în continuare şi că sunt pe punctul de a prelua controlul complet asupra oraşului Siversk, atacat după capturarea Lisiceansk, mai la est, la începutul lunii.

Ministerul rus al Apărării a afirmat sâmbătă că ministrul Serghei Şoigou i-a vizitat pe militarii implicaţi în ofensiva din Ucraina, fără a preciza data acestei vizite, a doua după prima în iunie şi nici dacă ar fi avut loc în Ucraina sau Rusia.

El "a dat instrucţiunile necesare pentru a creşte şi mai mult" presiunea militară, a adăugat ministerul, încheie AFP. 

UPDATE 07:00 - Ministru francez: Conflictul din Ucraina nu trebuie să ne facă să uitam securitatea din Africa

Conflictul din Ucraina "preocupă întregul Occident", dar "nu trebuie să ne facă să uitam securitatea din Africa", a declarat sâmbătă la Abidjan ministrul francez al forţelor armate, Sebastien Lecornu, în trecere prin Coasta de Fildeş după o vizită în Niger, scrie AFP.

"Avem o formă de miopie în Europa şi în Franţa, unde războiul din Ucraina mobilizează toate energiile şi este destul de firesc, deoarece este un conflict care preocupă întreg Occidentul. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm actualitatea securităţii în Africa", a afirmat el înainte de a se întâlni cu preşedintele ivorian, Alassane Ouattara.

Noul ministru francez al forţelor armate a avut mai devreme o întrevedere cu omologul său ivorian, Tene Birahima Ouattara, pentru a discuta despre "situaţia securităţii în Africa, în special în fâşia sahelo-sahariană".

"Lupta împotriva terorismului, ceea ce forţele franceze au realizat alături de alţii în Mali şi în întreaga zonă, este, evident, cheie şi a oferit răspunsuri importante", dar acum intrăm într-o "nouă agendă" pe care "o vom construi împreună cu principalii prieteni şi aliaţi" din Africa de Vest, a subliniat el.

Franţa şi partenerii săi se vor angaja într-o "reflecţie asupra informaţiilor, asupra interoperabilităţii forţelor noastre armate, asupra rolului forţelor franceze atunci când acestea sunt pre-poziţionate într-o ţară, precum Cote d'Ivoire, care este oarecum un model, practic, a ceea ce vrem să dezvoltăm mâine", a spus ministrul francez, promiţând anunţuri în toamnă sau la sfârşitul anului.

În cursul discuţiilor bilaterale cu Sebastien Lecornu, Cote d'Ivoire şi Niger şi-au exprimat interesul pentru resursele de capacitate şi pregătire de subofiţeri şi ofiţeri în Franţa, potrivit Ministerului Forţelor Armate.

La rândul său, Parisul a iniţiat o serie de analize pentru a oferi un sprijin partenerilor săi în războiul informaţional, a adăugat sursa.

În timp ce militarii francezi din operaţiunea antijihadistă Barkhane sunt pe cale să se retragă din Mali, alungaţi de o juntă ostilă, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat miercuri intenţia de a regândi oferta strategică propusă ţărilor africane, în beneficiul unui sprijin militar mai discret armatelor locale.

Parisul are 950 de militari în cadrul Forţele franceze din Cote d'Ivoire (FFCI), mai scrie AFP

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰