Video Război Rusia - Ucraina, ziua 139 LIVE TEXT. Armata ucraineană a primit ordin să recucerească sudul țării. ONU: Peste 5.000 de civili morți de la începutul invaziei

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 22:00. ONU estimează că peste 5.000 de civili au fost ucişi în Ucraina de la începerea invaziei militare

Peste 5.000 de civili au fost ucişi în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse, pe 24 februarie, anunţă Oficiul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, citat de cotidianul Le Monde.

Potrivit datelor Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, cel puţin 5.024 de civili au fost ucişi în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse.

Alţi 6.520 de civili au fost răniţi în confruntările militare din Ucraina, potrivit Naţiunilor Unite.

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, care are zeci de observatori în Ucraina, precizează că numărul victimelor confruntărilor militare probabil este mult mai mare, transmite MEDIAFAX.

UPDATE 20:20. Separatiștii din Donețk deschid o ''ambasadă'' la Moscova

Regiunea secesionistă Doneţk din Ucraina şi-a deschis marţi o aşa-numită "ambasadă" la Moscova, informează AFP.

Natalia Nikanorova, "ministru de externe" al republicii pro-ruse autoproclamate în estul Ucrainei, a apreciat cu această ocazie că situaţia de pe teren "s-a agravat drastic" în ultimele zile.

Întrebată despre intenţia regiunii sale de a se uni cu Rusia, ea a răspuns: "Nu ne grăbim. Obiectivul principal este să eliberăm republica. Apoi va avea loc un referendum, la momentul potrivit, şi vom vedea care va fi voinţa poporului".

Într-o astfel de situaţie, statutul "reprezentanţei diplomatice" a Doneţkului se va modifica, a precizat ea, în prezenţa "ambasadoarei" Olga Makeeva. Cele două au discutat cu presa în curtea imobilului din centrul Moscovei unde va funcţiona "ambasada", protejată de un dispozitiv de poliţie.

La eveniment nu a asistat niciun oficial rus de rang înalt, transmite AGERPRES.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut în februarie independenţa regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din bazinul Donbas din estul Ucrainei, înainte de a ordona invadarea Ucrainei. Ofensiva rusă se concentrează în prezent în zona respectivă.

UPDATE 17:00. Ambasadoarea SUA la NATO: Oare Putin, chiar dacă nu are capacităţile necesare, va decide să trimită trupe spre Kiev, din nou?

O întrebare importantă legată de viitorul războiului din Ucraina este dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, "chiar dacă nu are capacităţile necesare, va decide să trimită trupe spre Kiev, din nou", a declarat, marţi, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

Aflată în vizită la Bucureşti, ea a vorbit, la o masă rotundă cu jurnalişti români, despre schimbul de informaţii legate de planurile Federaţiei Ruse de a invada Ucraina, despre rezultatele Summitului NATO de la Madrid, dar şi despre rolul României în regiune, în actualul context de securitate.

Smith a punctat că SUA au decis devreme, spre finalul anului trecut, să facă schimb "intens" de intelligence, în premieră, cu aliaţii şi partenerii, ca să existe "aceeaşi imagine a situaţiei" şi "aceleaşi planuri de intervenţie pentru un posibil război în Ucraina", transmite AGERPRES.

"Am făcut asta în octombrie, noiembrie, decembrie (anul trecut - n.r.), până spre finalul lui februarie. Într-o măsură, aceasta a fost partea uşoară, de predicţie. Vedeam 150.000 de trupe ruse care înaintau către graniţele Ucrainei, 30.000 de trupe care intrau în Belarus, am văzut deplasări de spitale de campanie. A devenit clar că se pregăteau pentru o invazie în adevăratul sens al cuvântului", a detaliat diplomatul.

Ea a mărturisit că, dincolo de efortul de obţinere de informaţii, "ce a urmat a fost mai greu, deoarece, odată ce au intrat în ţară, nu puteai decât să încerci să calculezi care sunt planurile lui Putin".

Julianne Smith a prezentat o analiză a evoluţiei agresiunii împotriva Ucrainei şi a vorbit despre provocările din viitor în acest context.

"Ce am învăţat din comportamentul lui a fost că există o diferenţă între posibilităţile şi intenţiile ruse. Rusia a crezut că va intra în Kiev şi va cuceri Ucraina în câteva zile. Nu a putut face asta din lipsă de mijloace şi pentru că forţele ucrainene au fost extraordinare în lupta lor împotriva agresiunii ruse. Deci, Rusia a trebuit să renunţe la ţelul iniţial, s-a concentrat pe estul Ucrainei şi acum marea întrebare este nu doar legată de cum se va încheia acest război, despre când va opri Rusia agresiunea asupra Ucrainei, ci şi despre ce se va întâmpla de acum înainte. Oare Putin, chiar dacă nu are capacităţile necesare, va decide să trimită trupe spre Kiev, din nou? Aceasta este o întrebare pentru răspunsul căreia mulţi ar vrea să ştie ce este în mintea lui, care este strategia, dar colaborăm cu aliaţii noştri, departe de scena publică, colaborăm cu forţele militare, cu partenerii din regiune, cu ucrainenii pentru a evalua atât forţa ucrainenilor de a lupta împotriva agresiunii ruse, cât şi pentru a anticipa mişcările ruşilor pe mai departe", a explicat Smith.

UPDATE 15:00 - Putin își caută aliați în Iran, în timp ce Biden pleacă în căutare de petrol în Arabia Saudită. Tur de forță în Orientul Mijlociu 

Preşedinţii Rusiei, Turciei şi Iranului se vor reuni pe 19 iulie, la Teheran, pentru un summit privind Siria şi discuţii bilaterale, a anunţat marţi Kremlinul, potrivit AFP şi Reuters. Între timp, Joe Biden se deplasează vineri în Arabia Saudită pentru prima dată în calitate de preşedinte al Statelor Unite, sperând să convingă Riadul să pună mai mult petrol pe piaţă pentru a calma creşterea preţurilor aurului negru şi a atenua inflaţia, scrie Agerpres.

UPDATE 14:20 - Rusia suţine că numeroşi ucraineni vor să devină cetăţeni ruşi

Numeroşi ucraineni vor să devină cetăţeni ruşi, a afirmat marţi Kremlinul, la o zi după ce Moscova a publicat un decret care simplifică procedurile de obţinere a cetăţeniei ruse pentru toţi ucrainenii, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că nu există ''nicio discuţie'' despre relansarea convorbirilor de pace cu Kievul, la peste patru luni după ce forţele militare ruse au invadat Ucraina.

Moscova a precizat că locuitorii zonelor din estul şi sudul Ucrainei care au fost ocupate începând din februarie sunt eligibili pentru obţinerea cetăţeniei ruse, măsură care potrivit Kievului şi Occidentului confirmă că Rusia intenţionează să păstreze controlul asupra regiunilor respective.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat luni un decret care facilitează accesul la obţinerea cetăţeniei ruse pentru toţi ucrainenii, fiind astfel extinsă o măsură care până acum se aplica doar locuitorilor din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

''Cetăţenii Ucrainei (...) dispun de dreptul de a solicita cetăţenia Federaţiei Ruse conform procedurii simplificate'', se menţiona în decretul prezidenţial semnat de liderul de la Kremlin, document publicat pe website-ul guvernului rus.

Până acum, o procedură simplificată pentru obţinerea cetăţeniei ruse s-a aplicat doar locuitorilor din teritoriile separatiste autoproclamate "Republica Populară Doneţk" şi "Republica Populară Lugansk", din estul Ucrainei, precum şi din regiunile ucrainene Herson şi Zaporojie, ocupate de forţele ruse, menţionează Reuters, care citează agenţia de presă rusă TASS.

În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. 

UPDATE 13:32 - Rusia susține că a ucis 21 de mercenari români în ultimele trei săptămâni

Rusia transmite că a ucis un număr semnificativ de mercenari străini care luptau în Ucraina în ultimele trei săptămâni, inclusiv 23 din Marea Britanie.

Fără a prezenta vreo dovadă clară a celor spuse, Ministerul rus al Apărării spune că numărul total de mercenari activi în Ucraina nu este de 20.000 aşa cum susţine Kievul, ci este de aproximativ 2.700. Acesta susține că în ultimele trei săptămâni: "166 de militanți polonezi au fost lichidați. Dintre reprezentanții Georgiei, 50 de „soldați ai norocului” au fost ucişi, în timp ce Marea Britanie a pierdut alți 23 de mercenari. De asemenea, 21 de militanți români și 15 canadieni au fost uciși în ultimele trei săptămâni"

UPDATE 13:00 - Germania îşi consolidează securitatea cibernetică în contextul războiului din Ucraina

Germania îşi consolidează securitatea cibernetică în contextul invaziei ruse din Ucraina, conform unui plan prezentat marţi, potrivit DPA, scrie Agerpres.

Noile măsuri includ introducerea unui sistem central sigur de conferinţe video pentru administraţia federală şi crearea unei platforme pentru schimbul de informaţii privind atacurile cibernetice în cadrul Biroului Federal pentru Securitatea Informaţiilor (BSI).

Parte a planului este şi promovarea protecţiei cibernetice în rândul companiilor mici şi mijlocii dacă ele fac parte din aşa-numita "infrastructură critică", mai exact dacă sunt din sectoare precum transportul, alimentaţia, sănătatea, energia şi alimentarea cu apă.

Infrastructura IT a agenţiei de informaţii interne va fi de asemenea modernizată, a anunţat ministrul de Interne, Nancy Faeser.

Sabotajul şi dezinformarea sunt capabile "să afecteze sau chiar să blocheze masiv şi persistent funcţionarea comunităţii şi economiei noastre", se arată în documentul privind securitatea cibernetică.

"Prin urmare, consolidarea protecţiei cibernetice a autorităţilor federale, a altor infrastructuri publice şi civile şi în special a infrastructurii critice nu mai poate fi întârziată", se mai menţionează în plan.

În ultimii ani, mai multe atacuri cibernetice masive din întreaga lume au fost descoperite ca având în spate hackeri care au legături sau fac parte din serviciile secrete ruseşti. Kremlinul neagă orice implicare.

UPDATE 12:20 - Ucraina se așteaptă la un nou asalt al forțelor terestre rusești

Ucraina se așteaptă la un nou asalt al forțelor terestre rusești, în urma unor bombardamente pe scară largă care au ucis peste 30 de persoan. Aliații occidentali ai Kievului se pregătesc de o agravare a crizei energetice globale, potrivit Mediafax.

Ucraina se așteaptă la un nou asalt al forțelor terestre rusești, în urma unor bombardamente pe scară largă care au ucis peste 30 de persoane, în timp ce aliații occidentali ai Kievului se pregătesc de o agravare a crizei energetice globale dacă Rusia își va întrerupe aprovizionarea cu petrol și gaze, notează Reuters.

Statul major ucrainean a declarat că bombardamentele din întreaga țară reprezintă pregătiri pentru o intensificare a ostilităților, în condițiile în care Rusia încearcă să cucerească provincia Donețk și să controleze întreaga zonă industrială din Donbas, inima Ucrainei.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia a efectuat 34 de lovituri aeriene începând de sâmbătă, una dintre ele a lovit un imobil de cinci etaje, ucigând 31 de persoane și rănind zeci de persoane.

Moscova neagă că ar fi vizat civili, dar multe orașe și sate ucrainene au fost lăsate în ruine. Iar costul uman al invaziei Rusiei, cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace și aflat acum în a cincea lună, crește.

Agenția de știri de stat rusă TASS a relatat că un atac ucrainean asupra orașului Nova Kakhovka, aflat sub control rusesc, în regiunea Kherson din sudul Ucrainei, a ucis șase persoane și a provocat numeroși răniți.

Putin a invadat Ucraina pe 24 februarie, susținând că este vorba de o "operațiune militară specială" pentru a-și demilitariza vecinul și a-l scăpa de naționaliștii periculoși. Kievul și Occidentul spun că a fost o acaparare imperialistă a teritoriului de către Putin.

După ce Putin nu a reușit să cucerească rapid capitala Kiev, forțele sale s-au îndreptat spre Donbas, unde cele două provincii Donețk și Luhansk sunt controlate parțial de separatiștii susținuți de Rusia din 2014.

Putin urmărește să predea controlul Donbasului separatiștilor și luni a relaxat regulile pentru ucrainenii care doresc să dobândească cetățenia rusă.

Aliații Ucrainei i-au furnizat arme și au impus sancțiuni dure Moscovei. La rândul său, Moscova a folosit rezervele sale vaste de petrol și gaze pentru a-și finanța fondul de război.

Cu toate acestea, încep să apară falii între aliații Kievului, deoarece națiunile se luptă cu creșterea prețurilor la energie și alimente și cu inflația în creștere.

Dependența Europei de energia rusă a preocupat factorii de decizie politică și întreprinderile, în timp ce cea mai mare conductă care transportă gaz rusesc către Germania a început 10 zile de întreținere anuală.

Guvernele, piețele și companiile sunt îngrijorate că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului. Prețul global al petrolului ar putea crește cu 40%, ajungând la aproximativ 140 de dolari pe baril, dacă nu va fi adoptată o propunere de plafonare a prețului la petrolul rusesc, a declarat marți un înalt oficial al Trezoreriei SUA.

UPDATE 12:10 - Studiu: Doar zece ţări au trimis armament către Ucraina. România nu a livrat nimic din ce a promis

Doar zece state din Occident şi-au respectat promisiunea de a livra Ucrainei armament, după ce Occidentul a promis livrări de armament în valoare de 80,7 miliarde de euro, arată un studiu realizat de Institul de Economia Mondială din Kiel, citat de tablodului german Bild, relatează Leta, potrivit news.ro.

UPDATE 11:20 - Ucraina susţine că a ucis 52 de militari ruşi în bombardamentul din Herson 

Armata ucraineană a anunţat luni seara începerea unei contraofensive împotriva trupelor ruse care ocupă zone din regiunea Herson (sudul Ucrainei), relatează DPA, scrie Agerpres..

Un depozit rusesc de arme a fost lovit în localitatea Nova Kahovka, a indicat Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene într-un buletin informativ privind situaţia de pe front pe pagina sa de Facebook

În urma acestui atac, un obuzier şi echipamente militare au fost distruse, iar trupele ruse au pierdut peste 50 de soldaţi, potrivit părţii ucrainene.

În acelaşi timp, agenţia de presă rusă RIA Novosti a relatat marţi dimineaţă, citând administraţia prorusă instalată de Moscova în Nova Kahovka, că şapte persoane au fost ucise, alte patru sunt date dispărute, în timp ce alte câteva zeci au fost rănite.

Multe persoane au fost îngropate sub dărâmături, iar sute de case au fost avariate, potrivit RIA Novosti.

UPDATE 10:10 - Ambasadorul Rusiei la Bucureşti: România îşi supraestimează capacitatea de tranzit pentru cerealele din Ucraina

România îşi supraestimează capacitatea sa de ţară de tranzit pentru grânele din Ucraina pentru că ea însăşi nu reuşeşte să-şi rezolve propriile probleme legate de transport, a declarat ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, într-o intervenţie avută luni la postului public de televiziune Rossia-24, preluată de agenţia de presă oficială TASS, în contextul în care Ucraina acuză Rusia de blocarea porturilor ucrainene pentru a împiedica să-şi transporte grânele şi totodată de furtul cerealelor sale din zonele ocupate de armata rusă, scrie Agerpres.

"Evident, ei (românii) îşi supraestimează capacitatea în privinţa asigurării tranzitului de grâne ucrainene, dacă este să priveşti din punctul de vedere al unui observator obiectiv. E o practică obişnuită în lumea din zilele noastre - publicitate, PR, înainte de toate, şi apoi vom vedea cum va merge", a declarat Kuzmin, în timp ce TASS comentează că intenţia autorităţilor de la Bucureşti este de a transforma România în principala ţară de tranzit a cerealelor ucrainene în UE.

În cele câteva luni de la începerea "operaţiunii speciale militare" ruse în Ucraina - aşa cum îşi numeşte Moscova războiul declanşat împotriva Ucrainei -, prin România au trecut aproximativ un milion şi jumătate de tone de diverse mărfuri ucrainene, a indicat Valeri Kuzmin, care a citat "informaţii disponibile".

Potrivit lui Kuzmin, 1 milion de tone din aceste mărfuri sunt cereale. "Dar chiar şi din acest milion de tone, (...) doar 700.000 de tone au putut fi încărcate şi expediate prin portul Constanţa, situat departe de câmpurile minate ucrainene şi de operaţiunile militare, iar celelalte 300.000 rămân în depozite", a spus el în continuare.

"Aşa cum am înţeles, din aluzii indirecte în media de aici (de la Bucureşti - n.r.), cam acestea ar fi posibilităţile reale ale României", a declarat ambasadorul rus, adăugând că, în acest context, Bucureştiul a fost nevoit să-şi încetinească propriile transporturi de marfă, ceea ce - susţine el - provoacă îngrijorare în rândul exportatorilor locali.

Cât priveşte portul Constanţa, capacităţile acestui port principal al României sunt limitate, apreciază diplomatul rus, iar pentru a le extinde "ar fi nevoie de aproximativ cinci ani şi circa 1 miliard de euro pentru efectuarea lucrărilor necesare".

"În starea şi cu capacităţile de producţie pe care le are, România nu reuşeşte să-şi rezolve propriile probleme legate de transport, dar pretinde cu toate acestea ca o parte semnificativă a comerţului extern ucrainean să treacă prin infrastructura sa", a susţinut Kuzmin, citat de TASS.

Iar ''iniţiativa României privind posibila aprovizionare cu gaze a Ucrainei nu înseamnă mai mult decât cuvinte la ora actuală'', susţine diplomatul rus, referindu-se la o declaraţie a premierului român Nicolae Ciucă la lansarea unui gazoduct între Grecia şi Bulgaria, potrivit TASS.

Premierul român a efectuat joia trecută o vizită la Atena, cu prilejul operaţionalizării interconectorului de gaze Grecia - Bulgaria.

"Este un interconector cât se poate de important pentru tot ce înseamnă reţeaua de transport gaze către Europa. Practic, acest interconector va asigura legătura între reţeaua care trece prin Anatolya şi Adriatică şi, de asemenea, se leagă prin conducta BRUA, dând astfel consistenţă coridorului vertical şi asigurând aprovizionarea cu gaze atât a Bulgariei, cât şi a României. Şi, desigur, putem să asigurăm aprovizionarea cu gaze a partenerilor noştri estici, Ucraina şi Republica Moldova, şi desigur a celorlalte ţări care se află pe diagrama de distribuţie a acestei reţele de gaze", a spus Ciucă în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său grec, Kyriakos Mitsotakis.

UPDATE 09:50 - Polonia, mesaj dur pentru Ucraina. Preşedintele cere să recunoască cum naţionaliştii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut luni Ucrainei să recunoască ceea ce el a numit adevărul ruşinos despre cum naţionaliştii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda frontului comun pe care Kievul şi Varşovia îl fac în prezent împotriva Rusiei, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Şeful statului polonez a făcut această afirmaţie la marcarea a 79 de ani de la crimele din 1943 din Volânia, în Polonia ocupată de nazişti, iar declaraţia reaminteşte de legăturile istorice complexe dintre Varşovia şi Kiev, într-un moment în care invazia rusă din Ucraina i-a apropiat pe cei doi vecini.

Polonia şi-a deschis porţile pentru refugiaţii ucraineni, iar Duda a permis ca ţara sa să fie folosită ca centru logistic pentru furnizarea de ajutor Ucrainei, în contextul în care aceasta duce un epuizant război de uzură cu Rusia.

Însă, în cadrul unei ceremonii care a avut loc luni, Duda a spus că adevărul despre masacrele din timpul războiului şi alte fapte similare petrecute în Galiţia de Est în 1944-1945 trebuie "spus ferm şi clar" indiferent de orice şi a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către miliţiile naţionaliste ucrainene.

"Nu a fost vorba şi nu este vorba de răzbunare, de revanşă. Cea mai bună dovadă este perioada prin care trecem acum", a declarat Duda, făcând referire la cooperarea actuală dintre cele două ţări împotriva Rusiei.

Chestiunea este una complexă pentru ucraineni, a spus el, din moment ce unii îi consideră pe membrii respectivelor miliţii ca eroi ai rezistenţei împotriva Uniunii Sovietice şi ca simboluri ale luptei dureroase a Kievului pentru independenţa faţă de Moscova.

"Cei despre care ştim că au fost criminali au fost de asemenea eroi pentru Ucraina, în alte perioade şi cu un inamic diferit, şi au murit deseori în mâinile sovieticilor, luptând cu o convingere profundă pentru o Ucraină independentă şi liberă", a declarat Duda.

Ucraina nu a reacţionat deocamdată la afirmaţiile lui Duda, dar afirmaţiile preşedintelui polonez s-ar putea să fie văzute ca nepotrivite în unele cercuri ucrainene, care consideră că încercările de a discuta astfel de evenimente acum fac parte dintr-o tentativă de inspiraţie rusă de a portretiza Ucraina ca o ţară care are nevoie de denazificare, unul dintre obiectivele declarate ale invaziei ruse.

Parlamentul polonez a stabilit că respective crime, comise între 1943 şi 1945 de Armata Insurgentă Ucraineană şi de Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni de sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocid.

Ucraina nu este de acord cu afirmaţia şi deseori face referire la evenimentele de la Volânia ca făcând parte din conflictul dintre Polonia şi Ucraina care a afectat ambele ţări.

Istoricii polonezi spun că aproape 12.000 de ucraineni au fost de asemenea ucişi în operaţiuni poloneze de represalii. 

UPDATE 09:40 - Explozie masivă în Herson, unde ucrainenii au distrus un depozit de muniții

Mai multe explozii puternice au zguduit, luni seara, orașul Nova Kahovka din regiunea Herson, aflată sun ocupație rusă. Potrivit conducerii de la Kiev, atacul a vizat un depozit de muniţii al armatei ruse, care controlează localitatea. Depozitul a mai fost bombardat la 8 iulie, când armata ucraineană susţine că au murit peste 100 de soldaţi inamici. La Moscova, agenţia TASS susţine că exploziile s-ar fi produs la o uzină de îngrăşăminte chimice.

UPDATE 09:10 - Marea Britanie susţine că Rusia înregistrează mici câștiguri teritoriale în Donețk

Trupele ruse continuă să obțină mici câștiguri teritoriale progresive în Donețk, după ce susțin că au preluat controlul orașului Hryhorivka , a declarat Ministerul Apărării din Regatul Unit, potrivit The Guardian.

De asemenea, forțele ruse își continuă asaltul de-a lungul rutei principale de aprovizionare E-40 către orașele Sloviansk și Kramatorsk și probabil se regrupează și se reconstituie pentru alte ofensive în viitorul apropiat, a transmis ministerul în ultimul său raport de informații.

Lipsa de personal din forțele armate ruse ar putea forța Moscova să recurgă la recrutări neobişnuite, inclusiv la recrutarea de personal din închisorile rusești pentru Compania Militară Privată Wagner. „Dacă este adevărată, această mișcare indică probabil dificultăți în înlocuirea numărului semnificativ de victime ale Rusiei”.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 08:50 - Iranul se pregătește să furnizeze Rusiei sute de drone militare pentru a fi folosite în război, susține Casa Albă 

Casa Albă consideră că Rusia cere Iranului să-i furnizeze "sute” de drone armate, pentru a fi folosite în invazia sa în curs de desfăşurare a Ucrainei, scrie AP.

Consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a spus că nu este clar dacă Iranul a furnizat deja vreunul dintre sistemele fără pilot Rusiei, dar a spus că SUA deţin "informaţii" care indică faptul că Iranul se pregăteşte să antreneze forţele ruse pentru a le folosi imediat în această lună.

UPDATE 07:00 - Explozii puternice în Nikolaev 

Trupele ruseşti au lansat mai multe lovituri cu rachete asupra oraşului Nikolaev, potrivit primarului oraşului, citat de Ukrinform, scrie news.ro.

"În dimineaţa zilei de 12 iulie 2022, trupele ruseşti au lansat mai multe lovituri cu rachete asupra oraşului Nikolaiv".  Declaraţia a fost făcută de primarul oraşului, Oleksandr Sienkevych, pe Telegram.  

Potrivit martorilor, s-au auzit explozii în toate cartierele oraşului. De asemenea, unităţile ucrainene de apărare antiaeriană lucrau. 

UPDATE 07:00 - Bilanţul victimelor atacului de la Ceasiv Iar creşte la 33 de morţi

Bilanţul victimelor atacului cu rachete asupra unui bloc de apartamente din estul Ucrainei a ajuns la 33 de morţi, potrivit serviciilor de urgenţă ale statului ucrainean (SES), citate de The Guadian, scrie news.ro.

SES a informat că a recuperat, luni seară, în jurul orei 23.30, cadavrul unei alte victime, un copil de aproximativ 9 ani. 

În total, de la începutul operaţiunilor, la faţa locului au fost găsite cadavrele a 33 de persoane, inclusiv al unui copil (născut aproximativ în 2013), iar 9 persoane au fost salvate dintre dărâmături.  

”Operaţiunile sunt în curs de desfăşurare", a precizat Ministerul ucrainean de Interne într-o actualizare. 

Salvatorii au continuat să scoată supravieţuitori din dărâmăturile blocului de locuinţe distrus din Ceasiv Iar, deşi speranţele de a găsi mai mulţi oameni în viaţă încep să se diminueze. 

UPDATE 07:00 - Zelenski despre posibilitatea ca Rusia să oprească definitiv gazele către Europa

 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia va încerca nu doar să limiteze livrările de gaze către Europa, ci chiar să le oprească complet, ”în cel mai acut moment”. ”Rusia nu a jucat niciodată după reguli în sectorul energetic”, a afirmat Zelenski, criticând decizia Canadei de a permite exportul unei turbine vitale pentru a ajuta la repararea gazoductului Nord Stream 1, scrie news.ro.

”În primul rând, Ministerul Afacerilor Externe a fost nevoit să convoace reprezentantul Canadei în ţara noastră din cauza unei excepţii absolut inacceptabile de la regimul de sancţiuni împotriva Rusiei. Nu este vorba doar despre nişte turbine Nord Stream pe care Canada nu ar trebui să le aibă, dar pe care totuşi a decis să le predea - să o predea, de fapt, Rusiei. Este vorba despre reguli comune”, a afirmat Zelenski, în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare.  

Preşedintele ucrainean afirmă că, ”dacă un stat terorist poate stoarce o astfel de excepţie de la sancţiuni, ce excepţii va dori mâine sau poimâine”.  

”Această întrebare este foarte periculoasă. Mai mult, este periculoasă nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru toate ţările lumii democratice”, a mai afirmat Zelenski.  

”Decizia privind excepţia de la sancţiuni va fi percepută la Moscova exclusiv ca o manifestare de slăbiciune. Aceasta este logica lor. Şi nu există nicio îndoială că Rusia va încerca nu doar să limiteze cât mai mult posibil, ci să oprească complet furnizarea de gaze către Europa în cel mai acut moment. Pentru asta trebuie să ne pregătim acum, asta este ceea ce este provocat acum”, susţine Zelenski.  

Potrivit acestuia, fiecare concesie în astfel de condiţii este percepută de conducerea rusă ca ”un stimulent pentru o presiune suplimentară, mai puternică”.  

”Desigur, această decizie privind o turbină, care duce la multe alte probleme, poate fi încă revizuită. Rusia nu a jucat niciodată după reguli în sectorul energetic şi nu va juca acum decât dacă vede tărie”, a mai declarat Zelenski.  

Canada va returna Germaniei o turbină reparată care este necesară pentru gazoductul Nord Stream 1, care ar putea contribui la asigurarea fluxurilor continue de energie până când Europa va pune capăt dependenţei de gazul rusesc, a declarat ministrul canadian al resurselor naturale.

Guvernul canadian a explicat că va emite ”un permis limitat în timp şi revocabil” pentru a scuti returnarea turbinelor de la sancţiunile sale ruseşti şi a anunţat, de asemenea, noi măsuri împotriva Moscovei, ca răspuns la invazia sa din Ucraina, începută pe 24 februarie.

Rusia a citat luna trecută întârzierea revenirii turbinei, pe care compania germană Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada, drept motiv pentru reducerea debitelor de gaze către Europa prin gazoductul Nord Stream 1 la 40% din capacitate.

UPDATE 07:00 - ONU: Un nou eşec pentru Rusia la alegerile Consiliului Economic şi Social

Adunarea Generală a ONU, angajată de la 10 iunie în atribuirea unui loc în Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei, s-a separat luni după cinci scrutine fără a decide între Macedonia de Nord şi Rusia, cu sprijin erodat din cauza invaziei Ucrainei, notează AFP, potrivit Agerpres.

În total, de la începutul alegerilor, s-au desfăşurat 17 tururi de scrutin secret între cei 193 de membri ai ONU. Trebuie stabilită o nouă dată pentru următorul scrutin.

Este necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate. Din iunie, aceasta a fluctuat în jurul a 115 voturi. La fiecare scrutin, candidatura rusă a primit doar în jur de o sută de voturi.

Potrivit mai multor diplomaţi, eşecul fără precedent al Moscovei, care a făcut parte din Consiliul Economic şi Social de la crearea sa în 1945, este legat de invazia sa în Ucraina.

"Evident, un număr important de membri ai ONU consideră acum că Rusia nu ar trebui să fie eligibilă pentru a participa în acest Consiliu", a subliniat un ambasador sub protecţia anonimatului, atribuind respingerea sa "anumitor consecinţe ale invaziei Ucrainei".

În istoria ONU, numărul record de tururi de voturi este de 155, care a avut loc între sfârşitul anului 1979 şi începutul anului 1980 pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate.

Consiliul Economic şi Social este unul dintre cele şase organe principale ale Naţiunilor Unite. Acesta are ca misiune să promoveze acţiunea colectivă pentru o lume durabilă şi cuprinde 54 de membri al căror mandat este de trei ani.

De la invazia Ucrainei la 24 februarie, Rusia şi-a pierdut locul în Consiliul pentru Drepturile Omului şi a eşuat la mai multe alegeri să câştige diferite posturi în agenţiile ONU (UNICEF, UN Women), învinsă uneori candidaturile de ultim moment alte altor ţări din Europa de Est.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰