Video Prima misiune Artemis, anulată din cauza unor probleme tehnice. Primul pas către o nouă aselenizare amânată pentru vineri

Racheta ar fi trebuit să plece spre lună de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida, ieri după-amiază. Cu doar 2 ore înainte, NASA s-a văzut nevoită să amâne lansarea, după ce au observat o scurgeri suspecte la unul dintre motoare.

Au încercat să remedieze problema, apoi au decis să nu-şi asume niciun risc. Semne de rău augur au fost încă din weekend: mai mult fulgere au lovit zona de lansare de la Centrul Spaţial, iar, de dimineaţă, prognoza meteo nu a fost prea bună. Americanii sunt însă oprimişti.

De ce a fost amânată lansarea?

Vezi și

Mike Sarafin, managerul misiunii Artemis: "Am întâmpinat o problemă la răcirea motorului numărul trei. Avem nevoie ca motorul să aibă temperaturi criogenice, astfel încât, atunci când porneşte să reziste şocului lichidului rece care curge prin el."

Bill Nelson, administratorul NASA: "Racheta şi sistemele ei au milioane de componente. Inutil să spun, această complexitate poate fi copleşitoare."

Reprezentanţii NASA spunc că vor încerca să analizeze şi să remedieze problemele până vineri. Racheta va rămâne pe rampa de lansare, în speranţa că va putea fi lansată cu succes în acea zi. 

Amânarea i-a dezamăgit pe americanii care s-au trezit cu noaptea în cap pentru a vedea lansarea.

"E ca şi cum ai asista la un meci în care echipa ta nu câştigă. Dar e încă funcţională."

"Ar fi fost grozav să vedem începutul unei misiuni istorice, dar ce să faci. Poate în altă zi."

Odată cu Artemis 1, NASA va trimite în spaţiu cea mai puternică rachetă construită vreodată. Numele misiunii nu este ales întâmplător: în mitologie, Artemis şi Apollo, cum s-au numit primele misiuni pe Lună, sunt fraţi gemeni. 

Kelly DeFazio, director: "Artemis 1 va merge mai departe decât orice altă rachetă. 64.400 de km după Lună. Suntem foarte entuziasmaţi să vedem cum va decurge totul."

La bordul celei mai puternice rachete care a fost construită până acum nu se vor afla, în prima misiune, decât manechine. Sub scaunele acestora sunt montaţi senzori care vor furniza datele necesare pentru a evalua ceea ce ar putea experimenta membrii echipajului uman în timpul zborului. 

Bill Nelson, NASA administratorul NASA: "O vom supune la teste. Vom face lucruri pe care nu le-am face niciodată cu oameni la bord."

Programul de aselenizări al NASA a început în 1960, după ce preşedintele de atunci, John F. Kennedy a propus ca în următorul deceniu America să trimită oameni pe lună. Primul om, care a păşit pe Lună a fost Neil Armstrong, pe 29 iulie 1969. 

"Este un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire."  

Aselenizările s-au încheiat odată cu sfârşitul misiunilor Apollo. Ultimul astronaut care a păşit pe Lună a fost Eugene Cernan, în 1972. Doi ani mai târziu, a vizitat România şi a adus o piatră de pe Lună la Bucureşti.  

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰