Rușii au folosit în Ucraina peste 200 de tipuri de muniții interzise de tratatele internaționale - New York Times

Pe lângă amploarea atacurilor lansate de armata lui Vladimir Putin, jurnaliștii americani atrag atenția asupra faptului că au identificat mai mult de 210 tipuri de arme interzise de tratatele internaționale.

Legile și tratatele umanitare internaționale– inclusiv convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele lor – cer ca principiul care ghidează modul în care se poartă un război să fie necesitatea militară, care mandatează toți combatanții să-și direcționeze acțiunile către ținte militare legitime. Legea cere un echilibru între misiunile militară și cele umanitate. Combatanții nu trebuie să lanseze atacuri disproporționate, în cazul în care prejudiciul civil preconizat este în mod clar excesiv, în conformitate cu Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale.

În plus, în cadrul unui război, combatanții trebuie să atace ținte legitime și că modalitățile folosite nu trebuie aplicate fără discriminare. În plus, legile internaționale mai cer ce în timpul luptelor, armele folosite care pot lansa atacuri de precizie nu trebuie să fie folosite pentru a crea suferință și distrugeri inutile.

"Rușii au încălcat toate aceste principii, aproape în fiecare zi", subliniază Mike Newton, profesor de drept al Universității Vanderbilt. "Doar pentru că ai o armă, asta nu înseamnă și că o poți folosi", mai explică acesta.

Ce arme au folosit rușii în Ucraina?

Majoritatea armelor identificate de The Times erau muniții neghidate, care nu aveau precizie și, prin urmare, puteau fi folosite în număr mai mare pentru a distruge o singură țintă. Ambii factori cresc probabilitatea ca proiectile și rachetele să cadă în zone populate de civili.

Rusia s-a bazat foarte mult în Ucraina pe atacuri cu rază lungă de acțiune cu arme neghidate, cum ar fi obuziere și rachete de artilerie. Prin comparație, forțele militare occidentale și-au transformat aproape în întregime arsenalele pentru a folosi rachete ghidate, rachete și bombe, și au dezvoltat chiar și kituri care pot transforma proiectilele de artilerie obișnuite în arme de precizie. Rusia ar putea fi limitată de sancțiuni și controale de export care afectează capacitatea sa de a-și modifica armele, iar o mare parte din arsenalul său de precizie ar putea fi acum epuizat.

Aceste arme rusești neghidate din timpul Războiului Rece au capacitatea de a lovi la o distanță de câțiva kilometri, departe de punctul în care un soldat ar putea vedea ținta lovită. Pentru a folosi aceste arme în mod legal la distanțe lungi, Rusia ar trebui să folosească drone sau soldați care urmăresc unde ajung atacurile și transmit detaliile pentru corectarea erorilor. Din nefericire, există puține dovezi că rușii au făcut acest la începutul războiului.

În primele săptămâni ale invaziei, Rusia și-a îndreptat multe dintre atacurile sale în zone foarte populate cu infrastructură civilă, lovind biserici, grădinițe, spitale și facilități sportive, adesea cu muniții imprecise cu rază lungă de acțiune, neghidate, care ar putea fi orbite de departe, provocând distrugeri mult dincolo de limitele teritoriului ocupat.

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale de la Haga a deschis o anchetă oficială privind acuzațiile legate de atrocitățile comise în Ucraina. În conformitate cu dreptul internațional umanitar, combatanții și comandanții trebuie să ia toate măsurile de precauție posibile pentru a minimiza daunele aduse civililor și "obiectivelor civile", cum ar fi blocurile de locuințe, casele și alte clădiri și structuri care nu sunt utilizate în scopuri militare.

Munițiile cu dispersie, un pericol pentru civilii din Ucraina

The Times a găsit rămășițele ale focoaselor cu dispersie (cluster) împrăștiate în Ucraina - au fost fotografiate uneori acolo unde au aterizat și, uneori, unde au fost adunate în grămezi. În acest caz vorbim despre o clasă de arme care cuprinde rachete, bombe, rachete, mortiere și proiectile de artilerie care se deschid în timpul zborului și împrăștie submuniții mai mici pe o suprafață largă.

În ciuda pericolelor pe care le ridică asupra civililor, chiar și după ce au fost lansat, aproximativ 20% din submunițiile cu dispersie nu explodează la impact, Rusia, Ucraina și chiar Statele Unite ale Americii nu au semnat tratatele internaționale prin care se încearcă scoaterea acestui tip de arme în afara legislației internaționale.

Trupele Rusiei și Ucrainei  au folosit muniții cu dispersie în Donbas în timpul luptelor din 2014 și chiar în apropierea țintelor civile. Dar, de la invazia din februarie 24, cu excepția unei singure utilizări cunoscute atribuite trupelor ucrainene, dovezile au indicat utilizarea aproape exclusivă a acestor muniții din partea forțelor ruse.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰