Video Ungaria anunţă oficial retragerea din Curtea Penală Internaţională. Procedura intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială

Update: ”Ungaria părăseşte CPI. Guvernul va lansa procedura retragerii, în acord cu cadrul internaţional legal”, anunţă pe Facebook şeful cabinetului premierului naţionalist Viktor Orban, Gergely Gulyas.

Budapesta a denunţat în mai multe rânduri această instituţie, pe care o cataloghează drept ”părtinitoare din punct de vedere politic” şi a decis să facă acest pas urmând exemplul lui Donald Trump, care a impus în februarie sancţiuni Curţii, evocând ”acţiuni ilegitime şi fără fundament vizând America şi aliatul nostru apropiat Israelul”.

Retragerea, în vigoare după un an

Vezi și

Curtea cu sediul la Haga, în Olanda, contactată de AFP, a refuzat să comenteze. Retragerea unui stat intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială a dosarului la Secretariatul General al ONU, scrie News.

Acest anunţ intervine în timp de Viktor Orban îl primeşte pe omologul său israelian - în pofida unui mandat de arestare emis în noiembrie de către CPI pe numele lui Benjamin Netanyahu.

Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria în noaptea de miercuri spre joi şi a fost primit joi dimineaa cu onoruri militare. Ungaria l-a invitat imediat după ce Curtea a emis mandatul, anunţând că este ”şocată de o decizie ruşinoasă”.

Israelul a salutat atunci, în schimb, ”claritatea morală” a Ungariei. Curtea a amintit ”obligaţia morală” a Budapestei şi ”responsabilitatea sa faţă de alte state părţi” de a-i pune în executare hotărârile.

”În cazul unor îngrijorări cu privire la cooperarea cu Curtea, statele o pot consulta”, subliniază un purtător de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah. ”Însă nu lor le revine să stabilească în mod unilateral teminicia hotărârilor CPI”, adaugă el.

Recedent de retragere din CPI: Burundi şi Filipine

Ungaria a semnat în 1999 Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, pe care l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban. Însă ea nu a validat Convenţia asociată - din motive de constituţionalitate - şi a anunţat că nu este obligată să se conformeze hotărârilor CPI.

Până în prezent, alte două ţări s-au retras din CPI - Burundi şi Filipine. Curtea Penală Internaţională, înfiinţată în 2002, are ca misiune să-i judece pe autorii celor mai grave crime comise în lume, atunci când ţările lor nu au voinţa sau capacitatea să o facă ele însele.

Ea are în prezent 125 de state membre, care au ratificat Statutul de la Roma. Preşedintele rus Vladimir Putin este, la rândul său, vizat din martie 2023 de un mandat de arestare cu privire la presupusa crimă de război de deportare a unor copii ucraineni către Rusia.

Doar 21 dintre cele 60 de mandate emise începând din 2022 de către Curte au fost executate, înaintea arestării recente a fostului preşedinte al Filipinelor Rodrigo Duterte.

Ştire iniţială: Premierul Ungariei îşi continuă acţiunile de sfidare, de această dată faţă de Curtea Penală Internaţională! Viktor Orban îl va primi, în Budapesta, pe omologul său israelian, deşi Benjamin Netanyahu este acuzat de crime de război şi crime împotriva umanităţii. Puţina presă de opoziţie rămasă în Ungaria dezvăluie că, exact în ziua în care premierul Israelului va ajunge în Budapesta, Orban va anunţa că renunţă la apartenenţa la Curtea Penală Internaţională, ceea ce îi va permite să nu pună în aplicare obligaţia de a-l aresta pe Netanyahu.

Oricum, premierul Ungariei intenţionează să-l primească pe Benjamin Netanyahu cu toate onorurile în timpul vizitei sale de patru zile, într-un spectacol ostentativ de solidaritate. În acest timp, în Fâşia Gaza este dezastru. Zeci de mii de palestinieni au fost obligaţi, din nou, să se relocheze, după ce Israelul a declanşat o operaţiune de mare amploare. Atacurile vor fi centrate în sudul enclavei şi au drept scop epurarea acesteia de membrii Hamas.

Netanyahu, vizită în Ungaria

Operaţiunea, intitulată "Putere şi Spadă", are însă şi un al doilea scop: israelienii vor prelua zone mari, care vor fi anexate zonelor de securitarte ale statului, au declarat-o fara echivoc membri cabinetului. Practic, Benjamin Netanyahu vrea să creeze un coridor de securitate comparativ cu Philadelphi, o fâşie îngustă între Gaza şi Egipt. 

"Acum tăiem Fâșia și creștem presiunea pas cu pas, astfel încât ei să ne dea ostaticii. Și cu cât nu-i dau mai repede, cu atât presiunea va crește până când o fac", a declarat Benjamin Netanyahu, premierul israelian.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰