Criză politică în Italia. Mario Draghi și-a dat demisia. Președintele Sergio Mattarella a acceptat-o

UPDATE. Mario Draghi și-a dat demisia din nou joi după ce partenerii din coaliţie i-au retras miercuri sprijinul. Președintele Sergio Mattarella i-a cerut să rămână în funcţie cu titlu interimar pentru gestionarea afacerilor curente. "Președintele Republicii, Sergio Mattarella, l-a primit în această dimineață la Palatul Quirinal pe președintele Consiliului de Miniștri, Mario Draghi, care, după ce a raportat despre discuția și votul de ieri din Senat, și-a reiterat demisia și demisia guvernului pe care îl conduce. Președintele Republicii a luat act de aceasta. Guvernul se va ocupa în continuare de gestionarea problemelor curente.” se arată într-un comunucat al președinției italiene. Comunicatul nu a precizat dacă Mattarella va dizolva parlamentul sau va convoca alegeri anticipate.

Mario Draghi a indicat în discursul său de ieri din Senat că este dispus să rămână în funcţia de premier dacă partenerii săi de coaliţie pot garanta ”sprijin sincer şi concret” ca acesta să continue. Mario Draghi a trecut miercuri de votul de încredere al senatorilor, dar trei mari partide s-au abținut de la vot. 

În contextul de faţă, se pare că singura opţiune a lui Draghi este să îşi prezinte demisia. Draghi a fost primit cu aplauze azi în camera inferioară a parlamentului Italiei. Va merge apoi la Palatul Quirinal unde se află preşedintele italian, Sergio Mattarella, pentru a-şi anunţa deciziile. Draghi îşi va anunţa oficial decizia de a demisiona, potrivit agenţiei de presă italiene Ansa.

„În lumina votului exprimat aseară de Senatul cer ca ședința să fie suspendată pentru că mă duc la preşedinte pentru a-mi comunica deciziile”. Ședința din Cameră a fost suspendată până la ora 12.00, potrivit La Repubblica. "Până și bancherii au inimă". Cu aceste cuvinte, premierul Mario Draghi, a mulțumit Camerei.

Ce urmează în Italia după demisia lui Mario Draghi

Demisia lui Mario Draghi va duce la alegeri anticipate, situaţie care ar cufunda ţara în luni de tulburări. Partidele de dreapta din Italia sunt preconizate să iasă învingătoare într-o astfel de confruntare, care va avea loc probabil în toamnă. Demisia fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene, în vârstă de 74 de ani, ar priva, de asemenea, UE de unul dintre cei mai experimentaţi lideri ai săi într-un moment critic, pe fondul inflaţiei în creştere şi războiului din Ucraina.

Votul de miercuri a marcat punctul culminant al unei crize care mocneşte de luni de zile, pe măsură ce tensiunile s-au accentuat între partenerii de coaliţie din ce în ce mai pretenţioşi ai Italiei înaintea alegerilor programate pentru anul viitor. După o întâlnire între Silvio Berlusconi, liderul partidului de centru-dreapta Forza Italia, şi Matteo Salvini, liderul Ligii, extrema dreaptă, miercuri, la vila lui Berlusconi din Roma, cele două partide de dreapta au propus condiţii proprii în vederea susţinerii lui Draghi.

Ei au convenit să îl susţină doar dacă noul guvern exclude Mişcarea 5 Stele (M5S), decizie despre care Draghi a spus anterior că nu o va accepta. Ei au cerut, de asemenea, revocarea ministrului Sănătăţii Roberto Speranza şi a ministrului de Interne Luciana Lamorgese, pe care Liga le consideră deficitare în gestionarea pandemiei şi a imigraţiei. Ei au spus că nu vor lua parte la votul de încredere în privinţa moţiunii lui Draghi.

Aceste cereri ar fi foarte greu de acceptat pentru Draghi. El a spus că nu va conduce un guvern care să excludă Mişcarea 5 Stele. Fără M5S, echilibrul în coaliţie s-ar îndrepta spre dreapta şi Draghi consideră că mandatul său presupune conducerea unui guvern de unitate naţională.

Draghi s-a oferit să demisioneze săptămâna trecută, după ce Mişcarea 5 Stele a boicotat un vot critic de încredere. Însă, după ce preşedintele Sergio Mattarella i-a respins demisia, Draghi a acceptat să facă o ultimă încercare de a salva coaliţia. El a spus în discursul său de miercuri că ar fi dispus să rămână în funcţia de prim-ministru, dar numai dacă va exista sprijin pentru programul său de reforme şi politici autorizate de UE din partea partenerilor săi de coaliţie.

Draghi a criticat partidele, despre care a spus că au manifestat ”diferenţe şi diviziuni tot mai mari” în ultimele luni, şi a invocat opoziţia lor faţă de diferitele legi propuse, ca dovadă că majoritatea guvernamentală ”a fost întemeiată pe programul său de modernizare a ţării”.

Cele două partide de dreapta din coaliţia sa au părut surprinse şi iritate de tonul şi conţinutul discursului lui Draghi. Massimo Bitonci, un membru al Ligii, a spus că partidul său este ”stupefiat” de remarcile lui Draghi. El a susţinut că Draghi nu a făcut referire la politici susţinute de Ligă în agenda propusă, precum o cotă unică de impozitare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰