Guvernare autoritară, aliaţi constrânşi şi războaie comerciale. Bilanţul primelor 100 de zile de mandat ale lui Trump

Acţiunile sale au rescris ortodoxia republicană a lui Ronald Reagan privind liberul schimb şi alianţele internaţionale puternice. Toate acestea au scopul de a schimba fundamental rolul guvernului în viaţa americană şi locul Statelor Unite în lume. Pentru a pune în aplicare o parte din viziunea sa, el l-a angajat pe cel mai bogat om din lume, Elon Musk, să desfiinţeze funcţia publică federală, abia după aceea urmând decizia dacă reducerile au fost prea drastice.

Trump şi-a arogat, de asemenea, în mod unilateral, puterea de a reface alianţa postbelică cu Europa, care a menţinut în mare măsură pacea timp de aproape 80 de ani. Preşedintele republican a făcut declaraţii de urgenţă extraordinare pentru a rescrie regulile comerţului mondial, provocând panică pe pieţele şi în capitalele din întreaga lume.

De asemenea, a ordonat transferul imigranţilor într-o închisoare din El Salvador, fără control judiciar. Mai mult, el a luat în vizor dreptul, mass-media, sănătatea publică şi cultura, încercând să le aducă pe toate la ordine, cu un succes surprinzător. Multe dintre acţiunile sale au fost promise în timpul campaniei electorale, dar el le-a pus în aplicare cu o agresivitate brută. The Associated Press aruncă o privire asupra celor mai importante 100 de zile ale unei preşedinţii americane, de la Franklin D. Roosevelt încoace.

Economie

Trump a încercat să supună economia SUA voinţei sale. Dar o forţă rămâne neînfrântă: pieţele financiare. Trump afirmă că rezultatul tarifelor sale va fi în cele din urmă "frumos". Până acum, au fost trei luni dificile, cu încrederea consumatorilor în scădere, pieţele bursiere în convulsie şi investitorii pierzând încrederea în credibilitatea politicilor lui Trump. În loc de epoca de aur a prosperităţii promise, a venit o perioadă de anxietate.

Trump a promis să combată ceea ce el a numit risipa, frauda şi abuzul în cadrul guvernului. El l-a ales pe Elon Musk să conducă această iniţiativă. Musk a transformat planul său pentru un Departament al Eficienţei Guvernamentale (DOGE) într-una dintre cele mai polarizante şi importante măsuri din primele 100 de zile ale mandatului lui Trump. Antreprenorul miliardar a abordat sarcina cu o atitudine specifică unui magnat al tehnologiei: distruge, apoi vezi ce vrei să repari. Concedierile au fost pe scară largă şi fără discriminare. Programele au fost eliminate fără o analiză aprofundată. Consecinţele umane au fost lăsate în seama altora.

Imigraţie

Combaterea imigraţiei ilegale a fost sloganul campaniei lui Trump şi este problema pentru care are cel mai mare sprijin. El a dus la îndeplinire unele dintre cele mai dure politici de imigrare din istoria ţării, chiar dacă deportările în masă promise nu s-au concretizat încă.

Trump a invocat Legea privind inamicii străini din 1798 pentru a deporta imigranţii - cu un proces echitabil limitat -, apoi a folosit-o pentru a trimite sute de presupuşi membri ai unei bande venezuelene într-o mega-închisoare din El Salvador, sfidând o hotărâre judecătorească.

Răzbunări politice

Trump a preluat funcţia promiţând să aducă "răzbunare" pentru susţinătorii săi. Şi-a respectat promisiunea încă din prima zi şi practic în fiecare săptămână de atunci, cu acţiuni îndreptate împotriva procurorilor care l-au anchetat şi a firmelor de avocatură care i-au angajat. A urmărit foşti oficiali care l-au criticat sau au afirmat, în mod corect, că a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020 în faţa democratului Joe Biden.

Trump a ordonat suspendarea autorizaţiilor de securitate a peste patruzeci de foşti oficiali din serviciile de informaţii care au semnat o scrisoare în timpul campaniei din 2020, în care afirmau că povestea laptopului fiului lui Joe Biden, Hunter, purta semnele unei campanii de influenţă rusă.

Departamentul de Justiţie al lui Trump a concediat procurorii care l-au anchetat în cadrul echipei consilierului special Jack Smith şi a cerut numele agenţilor FBI care au participat la anchetele privind revoltele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA. Nici universităţile de top ale ţării nu au fost scutite.

Lupta cu instanţele

Trump a afirmat în mod constant că va respecta ordinele judecătorilor federali. Dar acest lucru nu a oprit discuţiile despre o posibilă criză constituţională din cauza sfidării instanţelor. Ordinele executive ale acestuia, prin care reformează guvernul federal, se confruntă cu peste 150 de procese privind probleme precum concedierea angajaţilor federali, imigraţia şi drepturile persoanelor transgender.

Judecătorii s-au pronunţat de zeci de ori împotriva administraţiei, blocând pentru moment o parte din agenda acesteia. Administraţia a susţinut că judecătorii individuali nu ar trebui să poată emite ordonanţe la nivel naţional. Administraţia a ripostat în instanţă, apelând rapid la Curtea Supremă, majoritar conservatoare, împotriva mai multor ordine.

Diplomaţie şi relaţii internaţionale

Trump a respins ordinea postbelică care a stat la baza stabilităţii şi securităţii globale. El a respins alianţele de lungă durată şi a sugerat reducerea prezenţei trupelor americane în Europa. Aliaţi de lungă durată, precum Germania şi Franţa, au sugerat că nu mai pot depinde de Washington.

Trump a promis, de asemenea, o încheiere rapidă a războaielor din Ucraina şi Gaza, fără rezultate semnificative până în prezent. În acelaşi timp, el a cerut în repetate rânduri ca SUA să anexeze Groenlanda, care este un teritoriu danez, să recâştige controlul asupra Canalului Panama şi să facă din Canada al 51-lea stat al SUA.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰