Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Video Franţa riscă săptămâni de haos politic. Ciocniri violente între manifestanţi şi poliţie, în marile oraşe, după afişarea rezultatelor de la alegeri

Alegeri Franţa. Franţa a trecut de la spaima de extrema dreaptă la victoria extremei stângi. Rezultatele suprinzătoare au venit după o mobilizare masivă a alegătorilor. Alianţa preşedintelui Macron a ieşit pe doi. Niciun partid nu va avea însă majoritate, iar ţara riscă săptămâni, chiar luni, de haos politic. Rezultatul a provocat uşurare, dar şi proteste în marile oraşe.

de Redactia Observator

la 08.07.2024 , 20:36

La Paris, sediul de campanie al Noului Front Popular a devenit neîncăpător. În Place de la Republique zeci de mii de oameni au sărbătorit ca la Revelion. Îmbrăţişările şi felicitările nu au ţinut mult. În capitală, dar şi în marile oraşe, precum Lyon, au urmat violenţe între manifestanţi şi forţele de ordine. Violenţele au avut loc după ce alianţa partidelor de stânga, formată chiar înaintea primului tur al alegerilor, a obţinut o victorie surprinzătoare.

Scenariul de coşmar este ca Franţa să intre în criză instituţională

Din noua coaliţie fac parte Franţa Nesupusă, adică stânga radicală, Partidul Comunist Francez, Partidul Socialist şi ecologiştii. Liderul Frontului Popular este Jean-Luc Melenschon, fost candidat la preşedinţie în trei rânduri şi un politician controversat. Printre altele, vrea să impună taxe bogaţilor ca să crească salariul minim pe economie şi să îngheţe preţurile alimentelor de bază şi energiei. "Poporul nostru a respins în mod clar cel mai rău scenariu. Preşedintele trebuie fie să plece, fie să numească un prim-ministru din rândurile noastre", a declarat Jean-Luc Mélenchon.

Vezi și

Noul Front Popular va avea 182 de deputaţi în Parlament. Blocul prezidenţial a reuşit surpriza de a ieşi pe locul doi, cu 163 de locuri. După ce în primul tur au reuşit cel mai bun scor din istorie, extremiştii de dreapta conduşi de Jordan Bardella a ajuns pe locul trei. "Din păcate, alianţele lipsite de onoare şi înţelegerile electorale periculoase pe care Emmanuel Macron şi Gabriel Attal le-au încheiat cu grupurile de extremă-stânga au privat poporul francez de o politică de redresare", a declarat Jordan Bardella, preşedinte Adunarea Naţională.

"Este regretabil, vom pierde încă un an, un an de migraţie ilegală, un an de pierdere a puterii de cumpărare, un an de explozie a nesiguranţei în ţara noastră", a declarat Marine Le Pen, lidera de facto a extremei drepte franceze. Macron a refuzat să se adreseze poporului, iar premierul lui şi-a depus demisia. Prezenţa la vot a fost de 66,63%, cea mai mare din 1997. "O nebunie" - a titrat pe prima pagină ziarul Liberation. Iar "Le Parisien" s-a întrebat "Ce facem acum?".  

În lipsa unei majorităţi, scenariul de coşmar este ca Franţa să intre în criză instituţională. Guvernul nu va putea lua nicio măsură majoră timp de an, perioadă după care Macron va putea organiza noi alegeri. Pentru preşedinte, scenariul ideal e cel în care blocul lui politic se va uni cu Republicanii, un partid de dreapta, şi cu deputaţii neafiliaţi pentru a forma un guvern minoritar. Varianta de compromis este cea în care un guvern tehnocrat va prelua puterea pentru a putea plăti salariile bugetarilor şi a finanţa instituţiilor publice.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
Aţi decis cu cine votaţi în primul tur la alegerile prezidenţiale?
Observator » Ştiri externe » Franţa riscă săptămâni de haos politic. Ciocniri violente între manifestanţi şi poliţie, în marile oraşe, după afişarea rezultatelor de la alegeri