Economia României va încetini în 2023, inflaţia va rămâne de peste 10%, potrivit FMI

Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă până la 2,4%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională şi citat de Agerpres. 

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%. De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi de 7,7% din PIB în 2024.

La nivel global, FMI subliniază că semnalele preliminare de la începutul lui 2023, conform cărora economia mondială va reuşi o aterizare lină prin încetinirea inflaţiei şi menţinerea ritmului de creştere, au dispărut în contextul inflaţiei care a rămas la un nivel ridicat iar recent au avut loc turbulenţe în sectorul financiar. În aceste condiţii, conform cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a revizuit uşor estimările referitoare la evoluţia economiei mondiale în acest an. Scenariul de bază al FMI este că după o creştere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât prognoza în ianuarie, urmând a creşte la 3% în 2024.

De asemenea, inflaţia globală ar urma să se reducă de la 8,7% în 2022, până la 7% în 2023, ca urmare a scăderii preţurilor la materiile prime. Cu toate acestea, FMI avertizează că inflaţia de bază (core - n.r.) ar urma să scadă mult mai lent. În plus, revenirea inflaţiei la nivelul ţintă este puţin probabil să se întâmple înainte de 2025, în majoritatea cazurilor.

Fondul Monetar Internaţional subliniază că riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate în jos, în condiţiile în care şansele unui scenariu de tip "aterizare dură" (hard landing n.r.) au crescut semnificativ. Stresul din sectorul financiar ar putea să crească şi să se răspândească, ceea ce ar afecta economia reală prin deteriorarea condiţiilor financiare şi obligând băncile centrale să îşi reconsidere politica monetară. În plus, războiul din Ucraina ar putea să se intensifice şi să conducă la creşteri de preţuri la alimente şi energie.

Guvernatorii băncilor centrale, miniştri de Finanţe şi participanţi din peste 180 de ţări participă, începând de luni, la Washington, la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. 

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit uşor estimarea privind creşterea economiei globale în 2023, la 2%

Preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat luni că instituţia financiară şi-a îmbunătăţit uşor perspectivele privind creşterea economiei globale în 2023, la 2%, de la o prognoză din ianuarie de 1,7%, dar încetinirea de la creşterea mai puternică din 2022 va amplifica o criză a datoriilor pentru ţările în curs de dezvoltare, transmite Reuters.

Malpass a declarat într-o conferinţă de presă că revizuirea în sens ascendent a previziunilor s-a datorat unei perspective îmbunătăţite pentru redresarea Chinei după ridicarea restricţiilor legate de Covid-19, creşterea fiind acum anticipată la 5,1% în acest an, comparativ cu ritmul de 4,3% estimat în raportul Global Economic Prospects al băncii din ianuarie.

Economiile avansate, inclusiv SUA şi Europa, se descurcă, de asemenea, puţin mai bine decât a anticipat Banca Mondială în ianuarie, a spus Malpass, când a început săptămâna Reuniunilor de primăvară ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.

Dar şeful Băncii Mondiale a avertizat că turbulenţele din sectorul bancar şi creşterea preţului petrolului ar putea exercita din nou o presiune de scădere asupra perspectivelor de creştere economică în a doua jumătate a anului 2023. O nepotrivire a maturităţii activelor băncilor va dura ceva timp pentru a se rezolva, fiind probabil ca băncile să reducă creditarea afacerilor, încetinind creşterea, a spus el.

Malpass a declarat că întâlnirile tehnice din această săptămână cu oficialii chinezi pot ajuta la spargerea gheţii cu privire la o potenţială mişcare în ceea ce priveşte reducerea datoriilor, extrem de necesară pentru ţările sărace. Malpass a spus că China ar putea, de asemenea, să obţină câteva puncte politice la un cost destul de scăzut pentru instituţiile sale de creditare.

"Din punctul de vedere al instituţiilor lor, nu este o sumă atât de mare. Este benefic pentru China să facă această mişcare atât din punct de vedere economic, cât şi politic", a spus Malpass. Într-o sesiune separată, atât Malpass, cât şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, au declarat că perspectivele lente de creştere pe termen mediu, sub 3% în acest an şi aproximativ 3% pentru următorii cinci ani, estimate de FMI, reprezintă o problemă pentru ţările în curs de dezvoltare.

Malpass a spus că este nevoie de o creştere mai mare pentru crearea de locuri de muncă şi, de asemenea, pentru a încetini migraţia economică din ţările sărace, dar a spus că fluxul net de capital din ţările în curs de dezvoltare trebuie să fie inversat pe măsură ce ratele dobânzilor se normalizează.

"Sper că, pe măsură ce avem aceste întâlniri pentru a discuta despre priorităţile urgente imediate ale stabilităţii preţurilor, stabilităţii financiare, vom acorda mai multă atenţie modului în care lumea poate intra într-o creştere mai mare", a spus Georgieva. Previziunile Băncii Mondiale tind să fie ceva mai scăzute deoarece se bazează pe cursurile de schimb ale pieţei, în timp ce previziunile FMI se bazează pe cursurile de schimb la paritatea puterii de cumpărare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰