Economia mondială, lovită în acest an de o dublă ameninţare: războiul din Ucraina și stagflaţia - FT

Creşterea presiunilor preţurilor, încetinirea creşterii producţiei şi scăderea încrederii vor reprezenta un obstacol pentru majoritatea ţărilor, potrivit celui mai recent indice de urmărire Brookings-FT.

Drept urmare, factorii de decizie vor rămâne cu ”dileme pesimiste”, a spus Eswar Prasad, cercetător senior la Brookings Institution. Acesta se aşteaptă ca FMI să-şi reducă săptămâna aceasta previziunile pentru majoritatea ţărilor, când miniştrii de Finanţe şi bancherii centrali vor participa la reuniunile de primăvară ale Fondului şi ale Băncii Mondiale, pentru a discuta despre cum să reacţioneze la perspectivele economice întunecate.

Războiul din Ucraina, ”un recul masiv” pentru economia globală

Factorii politici trebuie să decidă cum să abordeze creşterea rapidă a preţurilor şi pericolele creşterii ratelor dobânzilor, atunci când nivelul datoriilor este deja ridicat. Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a numit, joi, războiul din Ucraina ”un recul masiv” pentru economia globală.

Prasad a spus că există riscul ca 2022 să devină ”o perioadă plină de realinieri geopolitice, perturbări persistente ale ofertei şi volatilitate pe piaţa financiară, toate pe fondul presiunilor inflaţioniste în creştere şi al spaţiului limitat de manevră a politicii”.

Indicele de urmărire al Brookings-FT Tracking pentru redresarea Economiei Globale compară indicatorii de activitate reală, pieţele financiare şi încrederea cu mediile lor istorice, atât pentru economia globală, cât şi pentru ţările individuale, surprinzând măsura în care datele din perioada curentă sunt mai bune sau mai rele decât în ​​mod normal.

În seria realizată de două ori pe an, indicele compozit arată o pierdere marcată a ritmului de creştere de la sfârşitul anului 2021 în economiile avansate şi emergente, nivelurile de încredere scăzând de la vârfuri, iar performanţa pieţei financiare scăzând mai recent.

Cu ce probleme se confuntă economia SUA , a Chinei și a Europei

Fiecare dintre cele trei mari blocuri economice ale lumii se confruntă cu dificultăţi considerabile, a spus Prasad. În timp ce cheltuielile rămân puternice în SUA şi piaţa muncii a revenit la condiţiile de dinainte de pandemie, inflaţia ridicată provoacă dificultăţi grave pentru mandatul Rezervei Federale de asigurare a stabilităţii preţurilor.

Ritmul de creştere a preţurilor a accelerat la un maxim din ultimii 40 de ani, la 8,5% în martie. ”Fed este expusă unui risc real de a pierde controlul asupra naraţiunii inflaţiei şi ar putea fi forţată să înăsprească politică şi mai agresiv decât a semnalat, sporind riscul unei încetiniri marcante a creşterii economiceîn 2023”, a spus Prasad.

Problemele Chinei provin din dorinţa sa de a menţine strategia sa zero-Covid, după o creştere a cazurilor variantei mai infecţioase a coronavirusului, Omicron.

Carantinele, cum ar fi restricţiile severe din Shanghai, ameninţă cheltuielile consumatorilor, investiţiile şi producţia, în timp ce potenţialul de a relaxa din nou politica monetară va amplifica riscurile pe termen lung la adresa stabilităţii financiare.

China urmează să raporteze luni cifrele privind produsul intern brut din primul trimestru şi este aşteaptat ca acestea să arate că Beijingul se confruntă cu o dificultate mare în a-şi îndeplini obiectivul unei creşteri economice de 5,5% în cursul acestui an.

Pentru Europa, cea mai expusă conflictului din Ucraina şi care se luptă să reducă dependenţa de importurile ruseşti de energie, nivelurile de încredere au scăzut brusc. Prasad a spus că nu există soluţii uşoare de politică şi disponibilitatea de a acţiona pare redusă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰