Diaconescu susține că Rusia a cerut la Riad retragerea SUA din Europa de Est, ca la Yalta: SUA au refuzat. E un moment dramatic. Nu avem garanții
Cristian Diaconescu a dezvăluit ce încercări face România pentru a intra în contact direct cu noua conducere din SUA. "Vrem să trimitem cât mai aproape de nivelul decizional", a spus Diaconescu referindu-se la diplomații care vor merge în SUA. În plus, şeful cancelariei prezidențiale a declarat în exclusivitate la Antena 3 CNN că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România.

"Vom avea contacte la nivelul administrației prezidențiale, al Ministerului de Externe în Europa... demersurile sunt în desfășurare", a explicat Cristian Diaconescu, coordonatorul Cancelariei președintelui interimar al României, miercuri seara, la Antena 3 CNN. El a mai spus că, printre altele, emisarii români vor acorda atenție unor țări europene precum Polonia, Turcia și Republica Moldova. De asemenea, diplomații români caută contacte la nivel înalt cu noua conducere din SUA. "Și la Washington suntem în contact, acolo s-a schimbat conducerea... este puțin mai complicat decât înainte. (...) Vrem să trimitem cât mai aproape de nivelul decizional", a explicat Cristian Diaconescu.
Diaconescu: Putin a cerut să fie Yalta 2
Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a afirmat că, în cadrul negocierilor dintre SUA și Rusia de la Riad, delegația rusă a solicitat o redistribuire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv de pe teritoriul României. "Statele Unite au refuzat, în acest moment", a spus Diaconescu. Întrebat dacă România are garanții că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a răspuns: "Nu avem garanții".
"E un moment dramatic, nu vreau să generez emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea dintre reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte: să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat în proiecte de tip Yalta și, în condițiile în care acest lucru nu se concretizează, să convingă partea americană să genereze diviziuni în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la o zi la alta. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, astfel încât Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist această problemă, în sensul asumării unor responsabilități partajate între europeni și americani privind criza internațională", a explicat Diaconescu.
- Analist militar: Ar fi bine să nu renunțăm niciodată la scutul de la Deveselu, înseamnă o protecție nu numai...
- Diaconescu clarifică declarația despre Rusia şi Yalta 2: Se referea la 2022, nu la negocierile actuale de la Riad
- Emil Hurezeanu, la Observator, despre o posibilă retragere a SUA din estul Europei: Nu fac acest lucru. Nu există...
- Cristian Diaconescu, despre contactele României cu administraţia Trump: Este puțin mai complicat decât înainte
- Ce ar însemna pentru România o posibilă retragere a SUA din Estul Europei şi redesenarea sferelor de influență:...
"Atâta vreme cât, astăzi, concluzia părții americane este că Rusia nu a dat semnale pentru o construcție pozitivă din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua. Acum discutăm despre europeni. Într-adevăr, președintele Macron – și aici aș vrea să fac o paranteză – a avut o discuție extrem de interesantă cu președintele Bolojan. A fost și o întrevedere bilaterală România-Franța. Din câte știu, a fost una extrem de bună, iar președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că, dincolo de anumite disfuncționalități, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă", a declarat Diaconescu.
"SUA au refuzat, dar nu avem garanții"
El a detaliat obiectivele urmărite de Rusia în cadrul negocierilor cu SUA, iar declarațiile sale ridică semne de îngrijorare pentru România.
"Așteptările lor țin de faptul că, la un moment dat, SUA ar putea determina în cadrul NATO ca partenerii europeni să retragă garanțiile de securitate ale Alianței pentru statele care au aderat după 1997. Astfel, noi, cei intrați după 1997, nu am mai beneficia de aceste garanții, urmând ca situația din aceste zone să intre într-un context de negociere în care nu am fi implicați – ca la Yalta –, ceea ce, în mod evident, ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu este interpretarea mea, este declarația lor. În egală măsură, din perspectiva Rusiei, proximitatea NATO ar trebui limitată cât mai mult pentru a-și asigura ceea ce ei numesc adâncime strategică, adică pentru a împinge sursa de amenințare cât mai departe, întrucât așa au prezentat această situație opiniei publice", a explicat șeful cancelariei prezidențiale.
Diaconescu spune că România a fost informată despre aceste discuții. "Am fost informați. Are o relevanță în ceea ce privește poziția României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții", a precizat el.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a aflat miercuri la Paris unde s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron. Totodată, Bolojan a participat la o întâlnire cu mai mulți lideri europeni dedicată Ucrainei și securității europene.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰