"Dacă ne-am construi propriul bloc?" Soluţia găsită de mai mulţi tineri pentru chirii ieftine în Amsterdam

"Era 2020, aveam 22 sau 23 de ani," spune Iris Luden. "Era un vis. Ne făceam tot felul de planuri. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am construi propriul loc? Ne imaginam o mică grădină, cultivându-ne propriile legume... Ne întâlneam în fiecare lună să discutăm despre asta. Iar încetul cu încetul s-a şi concretizat".

Amsterdam, capitala unei țări aflate în mijlocul unei crize acute a accesului la locuințe, este printre cele mai dificile locuri din Europa pentru a-ți găsi un cămin stabil. Chiriile în sectorul privat ating cote exorbitante - 900 de euro (770 de lire sterline) pentru o cameră într-un apartament - și lista de așteptare pentru o locuință socială poate ajunge până la 20 de ani. "E atât de rău," spune Luden, un inginer AI suficient de norocos să locuiască încă în vechea sa cameră de cămin. "Noi voiam un loc accesibil. Și o comunitate".

Planul ambiţios al tinerilor ar fi putut rămâne doar o idee pe hârtie, dacă primăria nu ar fi adoptat un plan pentru 15 până la 20 de proiecte de cooperative de locuinţe în următorii patru ani. Scopul în cele din urmă este ca 10% din toate noile locuințe din Amsterdam să fie deținute în cooperativă. "Am început să luăm lucrurile mai în serios," a spus Lukas Nerl, în vârstă de 28 de ani, un alt membru al grupului de iniţiativă. "Ne-am împărţit în funcţie de nevoile proiectului. A trebuit să învățăm multe într-un timp foarte scurt. Ne-am înregistrat ca asociație, am redactat un plan de proiect şi am aplicat."

Spre uimirea lor, proiectul a fost acceptat. Au recrutat o echipă de arhitecţi cu experienţă în proiecte cooperative non-profit, au strâns banii pentru a-i plăti și au prezentat planul pentru un bloc de 40 de apartamente, pe patru etaje, din lemn, sustenabil. În planul lor figurau atât apartamente de tip stuio cât şi cu două şi trei camere. Iniţiatorii au primit un teren la 20 de minute de centrul orașului cu tramvaiul și la 45 de minute cu bicicleta, în IJburg, un nou cartier rezidențial în apropirea lacului IJmeer.

Cum îşi imaginează viitorul imobiliarelor

Sursele de finanţare au fost multiple: de la împrumuturi, bani de la prieteni şi familii, investiţii şi fonduri primite de la primărie, cei 26 de membri ai grupului "Grădina Porumbeilor" au strâns aproape 9 milioane de euro dintr-un total de 13 milioane de euro. Cu puțin noroc, lucrările vor începe până la sfârșitul anului.

Cooperativa va deține clădirea, iar fiecare rezident va plăti o chirie lunară, a spus Enrikos Iossifidis, un alt membru al grupului. O treime dintre apartamente vor fi locuințe sociale, în timp ce cel mai scump apartament se va închiria cu 1.200 de euro pe lună. Aventura lor pe piaţa imobiliară nu este doar despre locuințe accesibile. "Este foarte mult și despre construirea unei comunități reale," a mai declarat Iris Luden. "Unele apartamente sunt rezervate pentru persoanele care se confruntă cu situaţii grave - solicitanții de azil, de exemplu". "Grădina Porumbeilor" " pune bazele, de fapt, unei viziuni a vieții urbane viitoare. "Noile locuinte ar trebui să fie durabile și accesibile".

Extrema dreaptă exploatează furia din cauza crizei imobiliare

Extrema dreaptă exploatează furia tot mai mare a populaţiei din cauza crizei imobiliare de pe continent, avertizează un expert ONU. Astfel, chiriile în creștere și prețurile din ce în ce mai mari ale proprietăților riscă să devină un câmp de luptă cheie în politica europeană. 

„Partidele de extremă dreapta prosperă atunci când pot exploata decalajele sociale care apar din cauza investițiilor insuficiente și a planificării guvernamentale inadecvate și când pot da vina pe cei din exterior”, se arată într-un raportor special al ONU pentru dreptul la o locuință adecvată. „Aceasta este situația în care se află acum multe țări din UE”, explică Balakrishnan Rajagopal. „Criza locuințelor nu mai afectează doar persoanele cu venituri mici, migranții, familiile monoparentale, ci și clasele de mijloc. Aceasta este problema socială a secolului XXI”.

În Lisabona, Amsterdam, Praga, Milano sau Londra, tinerii au ieşit în stradă din cauza deficitului de locuinţe la preţuri accesibile. Cetăţenii se revoltă împotriva chiriilor care le înghit jumătate din venituri și a ipotecilor de 10 ori mai mari decât salariul mediu.

Potrivit datelor Eurostat în cele 27 de state membre, prețurile locuințelor au crescut cu 47% între 2010 și 2022, iar chiriile au crescut cu 18% în aceeași perioadă. În unele țări, mai mult de o cincime din gospodării cheltuiesc 40% sau mai mult din venitul net pentru locuințe. Studiile recente arată o legătură clară între creșterea chiriilor și voturile pentru extrema dreaptă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰