Cronologie: Cele mai importante evenimente în cei doi ani de război din Ucraina

Au trecut doi ani de când forţele ruseşti luau cu asalt graniţa cu Ucraina, în zorii zilei de 24 februarie 2022. Iar în a doua parte a celui de-al doilea an al războiului, atenţia s-a îndreptat şi spre conflictul - şi mai sângeros - din Orientul Mijlociu, în timp ce Israelul continuă să bombardeze teritoriile palestiniene ocupate. În acelaşi timp, impasul militar dintre Ucraina şi Rusia nu dă semne că se va încheia.

Iată câteva dintre evenimentele majore ale războiului din Ucraina, care intră în cel de-al treilea an:

2022, primul an de război în Ucraina

24 februarie

Ucraina este invadată de Rusia dinspre nord, est şi sud. Forţele ruseşti ajung rapid în suburbiile Kievului, dar întâmpină o rezistenţă acerbă în încercările lor de a prelua capitala şi alte oraşe din nord-estul ţării. Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, face o înregistrare video în faţa biroului său pentru a demonstra că este încă prezent şi la conducere.

16 martie

Rusia loveşte un teatru din oraşul port strategic Mariupol, unde se adăpostiseră civili, ucigând sute de persoane într-unul dintre cele mai mortale atacuri ale războiului.

Pe de altă parte, la sfârşitul lunii, sute de civili morţi sunt găsiţi în gropi comune sau abandonaţi pe străzile din Bucea după retragerea Rusiei din Kiev, mulţi dintre ei prezentând urme de tortură. Imaginile distribuite online îi determină pe liderii mondiali să ceară ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru posibile crime de război.

9 aprilie

În această zi, 52 de civili sunt ucişi şi peste 100 sunt răniţi atunci când rachete ruseşti lovesc o gară din oraşul Kramatorsk, situat în estul ţării.

13 aprilie

Nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre, crucişătorul de rachete Moskva, este avariată de rachete ucrainene şi se scufundă a doua zi, în ceea ce constituie o lovitură dură pentru mândria liderilor ruşi.

16 mai

După un asediu de aproape trei luni, apărătorii ucraineni ai uriaşei uzine de oţel Azovstal din Mariupol, un bastion regional ucrainean din Doneţk, acceptă să se predea forţelor ruseşti.

18 mai

Finlanda şi Suedia cer oficial să adere la NATO.

30 iunie

Insula Şerpilor, care se află în largul oraşului Odesa de la Marea Neagră şi a fost cucerită în primele zile ale invaziei, este recuperată de la trupele ruseşti.

Ucraina primeşte mai multe arme din partea Occidentului, în special lansatoare multiple de rachete HIMARS furnizate de SUA.

22 iulie

Cu ajutorul Turciei şi al ONU, Rusia şi Ucraina ajung la un acord pentru transportul cerealelor blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră, punând astfel capăt unui impas care ameninţa securitatea alimentară mondială.

9 august

Explozii puternice lovesc o bază aeriană din Crimeea. Guvernul rus acuză Ucraina că este responsabilă de explozia unui vehicul-capcană la sud de Moscova, în urma căreia a fost ucisă fiica ideologului naţionalist rus Alexksandr Dughin.

21 septembrie

Vladimir Putin ordonă mobilizarea a 300.000 de soldaţi în rezervă, ceea ce determină sute de mii de bărbaţi ruşi să fugă în ţările învecinate pentru a evita să fie recrutaţi.

30 septembrie

Putin semnează documentele de anexare a patru regiuni din Ucraina în cadrul unei ceremonii la Kremlin.

9 noiembrie

Ca răspuns la o contraofensivă ucraineană, Rusia îşi declară retragerea din Herson, singurul centru regional pe care reuşise să îl cucerească. Aceasta este o retragere umilitoare pentru guvernul rus.

Rusia desfăşoară o intensă campanie de atacuri aeriene, cu rachete de toate calibrele şi cu drone, vizând cu precădere infrastructura energetică a Ucrainei în plin sezon rece. Milioane de oameni sunt lăsaţi în frig şi fără curent electric.

7 decembrie

Preşedintele rus Vladimir Putin recunoaşte că "operaţiunea militară specială" durează mai mult decât se aştepta, dar susţine că arsenalul nuclear al ţării împiedică escaladarea conflictului. Ca şi în iunie 2022, el face o nouă referire la extinderea Imperiului Rus de către Petru cel Mare.

9 decembrie

Putin dezvăluie că se gândeşte să adopte conceptul de "atac preventiv" de la SUA. Potrivit acestuia, SUA au discutat deschis această politică în urmă cu câţiva ani. La câteva ore după declaraţia lui Putin, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a avertizat că există o posibilitate reală de a se ajunge la un război major între Rusia şi NATO.

21 decembrie

Zelenski se duce în Statele Unite în prima sa deplasare în străinătate de la începutul războiului, întâlnindu-se cu preşedintele Joe Biden pentru a obţine sisteme de rachete de apărare antiaeriană Patriot şi alte arme. Se adresează Congresului.

2023, Ucraina intră în al doilea an de război

1 ianuarie

Un atac cu rachete ucrainene asupra oraşului Makiivka se soldează cu moartea a numeroşi soldaţi ruşi recent recrutaţi. În timp ce oficialii ucraineni estimează că au murit sute de persoane, Ministerul rus al Apărării susţine că au pierit 89 de militari.

11 ianuarie

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, l-a numit pe Valeri Gherasimov în locul lui Serghei Surovikin în funcţia de comandant general al războiului împotriva Ucrainei. Surovikin va fi adjunctul lui Gherasimov

14 ianuarie

O rachetă rusă distruge o clădire de apartamente din oraşul Dnipro, ucigând 45 de persoane, în cadrul unei noi runde de atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

16 ianuarie

Rusia a preluat controlul asupra Soledar după ce a capturat ultima zonă industrială de lângă mina numărul 7 de la trupele ucrainene.

10 februarie

Comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni spune că două rachete Kalibr lansate din Marea Neagră au intrat în spaţiul aerian al Republicii Moldova înainte de a reintra în Ucraina. Ministerul moldovean al Apărării a confirmat că o rachetă a traversat spaţiul său aerian şi l-a convocat pe ambasadorul rus.

20 februarie

În cadrul unei operaţiuni de securitate de mare risc, planificată meticulos, Joe Biden vizitează Ucraina, demonstrând sprijinul SUA pentru Kiev.

21 februarie

Putin scoate Rusia din Tratatul New START, acuzând Occidentul că este direct implicat în atacarea bazelor aeriene strategice ale Rusiei.

23 februarie

Ministerul rus al Apărării afirmă că Ucraina se pregăteşte să invadeze Transnistria şi că soldaţii ruşi de acolo vor răspunde în consecinţă. Autorităţile de la Chişinău ripostează faţă de aceste afirmaţii.

4 martie

Forţele ucrainene ar fi început să se retragă din Bahmut, iar mulţi civili au fugit din oraş.

8 martie

Miniştrii apărării din UE au convenit să achiziţioneze obuze de artilerie noi în valoare de 1 miliard de euro şi să aloce 1 miliard de euro pentru materialele existente. Noile comenzi de muniţie ar putea dura 2-3 ani dacă ar fi produse doar cu ajutorul fabricilor actuale.

18 martie

Preşedintele Putin vizitează Crimeea cu ocazia celei de-a noua aniversări a anexării peninsulei. Iniţiativa privind Marea Neagră între Ucraina şi Rusia, care urma să expire la 18 martie, a fost prelungită.

19 martie

Preşedintele Putin a vizitat Mariupol după ce s-a deplasat acolo din Crimeea cu un elicopter.

20 martie

Uniunea Europeană a anunţat că va trimite un milion de cartuşe în Ucraina în următoarele 12 luni.

Statele Unite aprobă un pachet de ajutor militar de 350 de milioane de dolari pentru Ucraina. Pachetul include muniţie pentru lansatoarele de rachete HIMARS, muniţie pentru vehiculele de luptă Bradley, rachete HARM, arme antitanc, ambarcaţiuni fluviale şi alte echipamente.

30 martie

Reporterul Evan Gershkovich de la Wall Street Journal este arestat în Rusia pentru spionaj de către Serviciul Federal de Securitate, în apropiere de oraşul Ekaterinburg din Munţii Ural. El scrisese despre invazia în Ucraina şi despre impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei ruseşti.

31 martie 

Un general american a catalogat bătălia pentru Bahmut în Ucraina drept un "festival de măceluri" pentru Rusia. Se pare că armata invadatoare nu a reuşit să facă niciun progres timp de 20 de zile.

14 aprilie

Un bloc de apartamente din Sloviansk a fost bombardat de forţele ruseşti, ucigând nouă persoane, inclusiv un băiat de doi ani. Bilanţul a fost actualizat ulterior la 15 morţi, plus 24 de persoane rănite.

16 aprilie

Ministrul chinez al apărării, Li Shangfu, s-a întâlnit cu Putin pe fondul unor informaţii conform cărora forţele ucrainene au găsit un număr tot mai mare de componente chinezeşti în armele ruseşti şi al scurgerilor de documente clasificate din Statele Unite despre presupusele planuri ale Chinei de a furniza în mod clandestin arme Rusiei.

17 aprilie

Activistul rus de opoziţie Vladimir Kara-Murza a fost condamnat la douăzeci şi cinci de ani de închisoare pentru trădare şi discreditare a armatei ruse.

Slovacia a interzis importul de cereale din Ucraina, în urma unei decizii similare luate de Polonia şi Ungaria la 15 aprilie.

28 aprilie

Rusia ucide cel puţin 25 de civili ucraineni după o noapte de bombardamente, primul său atac aerian de amploare în aproape două luni.

21 mai

Într-un interviu, preşedintele Zelenski sugerează că forţele ucrainene s-au retras din Bahmut, chiar dacă ulterior au existat retractări.

29 mai

Procuratura ucraineană a dezvăluit că 483 de copii au fost ucişi şi 986 răniţi de când Rusia a invadat Ucraina.

Rusia a lansat al 16-lea atac aerian al lunii şi al doilea atac consecutiv asupra Kievului în care a folosit zeci de drone şi rachete, multe dintre ele doborâte de apărarea antiaeriană. În următoarele săptămâni, atacurile au continuat, asupra capitalei şi a altor oraşe şi regiuni ucrainene, soldându-se cu victime civile.

6 iunie - distrugerea barajului Kahovka

Ucraina a declarat că forţele ruseşti au aruncat în aer barajul Kahovka de pe fluviul Nipru în regiunea Herson, eliberând o cantitate mare de apă, în timp ce primarul instalat de ruşi din Nova Kahovka a pus distrugerea pe seama bombardamentelor ucrainene, dar a declarat că doar partea superioară a structurii a fost avariată. O evaluare efectuată de agenţia de stat ucraineană pentru energie hidroelectrică, Ukrhidroenergo, a stabilit că barajul a fost "distrus în totalitate" în urma unei explozii din interiorul sălii motoarelor şi nu a putut fi restaurat, în timp ce oficialii ucraineni au susţinut că Rusia a distrus barajul "în panică" pentru a încetini ofensiva sa viitoare. În orice caz, aruncarea în aer a barajului s-a soldat cu zeci de victime şi cu un dezastru umanitar şi ecologic major.

8 iunie - începe contraofensiva ucraineană

Mai multe ziare şi analişti au relatat că a început contraofensiva Ucrainei, Institutul pentru Studiul Războiului observând că activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei era în concordanţă cu o varietate de indicatori care arătau că operaţiunile de contraofensivă sunt în curs de desfăşurare în tot teatrul de operaţiuni.

11 iunie

Ucraina a anunţat eliberarea satelor Blahodatne, Makarivka şi Neskucine din regiunea Doneţk, primele aşezări pe care le-a cucerit de la începutul contraofensivei. Ministerul rus al Apărării a afirmat că ambarcaţiuni rapide ucrainene au încercat să atace nava de recunoaştere Priazove în Marea Neagră.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a ordonat tuturor grupurilor de luptători voluntari să semneze un contract cu ministerul, ca măsură pentru creşterea eficienţei forţelor ruseşti din Ucraina. Cu toate acestea, şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a insistat că forţele sale nu sunt vizate de ordin. Presa rusă a relatat că a fost o încercare a lui Şoigu de a ţine în frâu Wagner, ca urmare a izbucnirilor anterioare ale lui Prigojin împotriva instituţiei militare.

12 iunie

Ucraina a anunţat că a recucerit şapte sate din regiunile Zaporojie şi Doneţk, inclusiv aşezările Lobkove, Levadne, Novodarivka şi Storojeve. De asemenea, a acuzat Rusia că a aruncat în aer un baraj în apropiere de Novodarivka, ceea ce a dus la inundaţii de-a lungul râului Mokri Ialî.

13 iunie

Un atac aerian rusesc a lovit o clădire rezidenţială cu cinci etaje din Krivoi Rog, ucigând 12 persoane şi rănind 36. Atacuri au fost raportate şi în Kiev şi Harkov. Un preot în vârstă a fost ucis de bombardamentele ruseşti în Bilozerka, regiunea Herson. Şapte persoane au fost ucise de bombardamentele ruseşti în întreaga regiune Sumî.

În cadrul unei întâlniri cu jurnalişti şi bloggeri militari, preşedintele Putin a afirmat că Ucraina a pierdut 160 de tancuri şi peste 360 de alte vehicule blindate de la începutul contraofensivei sale, în timp ce Rusia a pierdut 54 de tancuri.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că ţara sa a primit prima livrare de arme nucleare tactice din partea Rusiei şi a ameninţat că le va folosi dacă va fi necesar, contrazicând declaraţiile lui Vladimir Putin potrivit cărora livrarea va avea loc în iulie şi va fi doar la dispoziţia Rusiei.

14 iunie

Patru persoane au fost ucise şi alte 13 au fost rănite în urma unui atac cu rachete ruseşti asupra oraşului Odesa.

23 iunie

Mâna dreaptă a lui Putin, Evgheni Prigojin, organizează o rebeliune de scurtă durată care semnalează apariţia unor noi fracţiuni în cadrul forţelor ruseşti. Frustrat de conducerea Kremlinului şi de lipsa de sprijin pe câmpul de luptă, Prigojin a cerut trupelor sale să avanseze spre Moscova. Cu toate acestea, tensiunile au fost atenuate rapid, ajungându-se la o înţelegere la 24 iunie.

27 iunie

O rachetă rusească a lovit un restaurant din Kramatorsk, regiunea Doneţk, provocând moartea a 13 persoane, printre care şi scriitoarea Victoria Amelina, şi rănirea a 61 de persoane.

6 iulie

Zece persoane au fost ucise şi alte 42 au fost rănite într-un atac cu rachete ruseşti asupra unui bloc de apartamente din Liov. 35 de clădiri şi 50 de maşini au fost, de asemenea, avariate, în timp ce guvernatorul regiunii a confirmat că o "instalaţie de infrastructură critică" a fost lovită, în timp ce o casă a fost avariată de resturi de rachete în Zolociv.

Ministerul ucrainean al Culturii a declarat că atacul a dus la pagube în zona tampon din jurul centrului istoric al oraşului, care a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Primarul din Liov l-a numit cel mai mare atac asupra infrastructurii civile din oraş de la începutul invaziei. Gara Odnorobivka din Raionul Bohoduhiv, regiunea Harkov, a fost distrusă de bombardamentele ruseşti.

11 iulie

În ziua deschiderii summitului NATO 2023 de la Vilnius, statele membre şi-au afirmat sprijinul pentru ca Ucraina să devină parte a alianţei, în anumite condiţii, şi au confirmat că au decis ca în cazul Ucrainei să renunţe la Planul de acţiune pentru aderare, necesar pentru candidaţii anteriori. Cu toate acestea, liderii NATO nu au oferit un calendar clar sau o invitaţie oficială cu privire la momentul în care Ucraina ar putea adera efectiv la Alianţă.

17 iulie

Forţele ucrainene îşi asumă responsabilitatea pentru un atac asupra podului Kerci din Crimeea. Podul este un punct de acces cheie pentru Moscova, iar pagubele provocate de dronele navale au fost o lovitură majoră pentru Putin.

Rusia anunţă că nu va extinde acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră şi începe o campanie de bombardare sistematică a porturilor şi infrastructurii portuare din sudul Ucrainei şi de la Dunăre, vizând cu precădere silozurile de cereale.

21 iulie

Naţionalistul rus Igor Ghirkin, care a comandat luptători separatişti în timpul Războiului din Donbas şi a fost condamnat în absenţă de un tribunal olandez pentru doborârea avionului MH-17 în 2015, a fost reţinut de FSB, sub acuzaţia de extremism. El a fost un critic deschis al lui Putin şi al modului în care Putin şi generalii săi au gestionat războiul din Ucraina şi a cerut răsturnarea acestuia de la putere.

24 iulie

Un atac cu dronă a lovit două clădiri neocupate, inclusiv un centru de afaceri găzduit de un bloc turn, în Moscova, forţând închiderea mai multor artere din centrul oraşului. Două drone au fost implicate şi au fost "suprimate" înainte de a se prăbuşi. Nu au fost raportate victime grave sau pagube "serioase". Atacul a avut loc la aproximativ doi kilometri de Ministerul rus al Apărării.

Armata ucraineană a afirmat că a recucerit 12,7 kilometri pătraţi de teritoriu pe frontul de sud şi 4 kilometri pătraţi pe frontul de est, ceea ce a dus la creşterea suprafeţei totale a teritoriului recucerit de la începutul contraofensivei la 192,1 kilometri pătraţi. De asemenea, a afirmat că a avansat cu până la 1,4 kilometri spre Berdiansk.

25 iulie

Armata ucraineană a susţinut că a recucerit satul Andriivka, la sud de Bakhmut, şi a alungat forţele ruseşti din Staromaiorske, în sudul regiunii Doneţk. De asemenea, a confirmat utilizarea muniţiilor cu dispersie furnizate de SUA în Bahmut. Între timp, Rusia a susţinut că a cucerit satul Serhiivka, în apropiere de Lîman.

2 august

Un atac asupra portului Izmail de pe fluviul Dunărea, la graniţa cu România, a avariat instalaţiile de export de cereale şi aproape 40 000 de tone de cereale destinate ţărilor africane, Chinei şi Israelului. De asemenea, resturi de drone ar fi aterizat în oraşul românesc adiacent Ceatalchioi, ceea ce a determinat o anchetă a guvernului român.

9 august

Un pilot rus, identificat ulterior ca fiind Maksim Kuzminov, a dezertat în Ucraina, cu tot cu un elicopter Mi-8, în urma unei operaţiuni de şase luni a serviciilor secrete militare ucrainene, familia pilotului fiind, de asemenea, extrasă din Rusia. În timpul dezertării, doi membri ai echipajului, care nu ştiau ce se întâmplă, ar fi fost ucişi. La o conferinţă de presă din 4 septembrie, el a dezvăluit că a adus şi "piese de schimb pentru avioane de luptă, furate" şi a primit 500.000 de dolari drept recompensă. Ulterior, în februarie 2024, el a fost găsit ciuruit de gloanţe într-un garaj din Spania, ţara unde s-ar fi refugiat.

10 august

Ucraina a ordonat evacuarea obligatorie a civililor din 37 de aşezări din raionul Kupiansk din regiunea Harkov, din cauza intensificării atacurilor şi bombardamentelor ruseşti.

Marina ucraineană a anunţat noi rute temporare pentru navele civile care se deplasează spre sau dinspre porturile sale din Marea Neagră, pe fondul blocadei ruseşti.

14 august

Preşedintele Zelenski a ordonat demiterea tuturor şefilor tuturor birourilor regionale de înrolare militară din Ucraina, după ce o inspecţie la nivel naţional a birourilor de recrutare a dezvăluit multiple încălcări, inclusiv corupţie, abuz de putere şi fraudă. Aceştia vor fi înlocuiţi cu ofiţeri cu experienţă de luptă care au fost verificaţi de SBU.

23 august

Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a fost confirmat printre cei ucişi într-un accident de avion în Rusia. Moartea sa a provocat incertitudine cu privire la viitorul trupelor Wagner, despre care se crede în mare parte că ar fi fost forţa motrice din spatele multor iniţiative militare din Ucraina.

3 septembrie 

Preşedintele Ucrainei,a anunţat demiterea ministrului apărării, Oleksii Reznikov, şi înlocuirea acestuia cu Rustem Umerov, managerul Fondului Proprietăţii de Stat al Ucrainei şi negociator în discuţiile cu Rusia pe toată durata războiului.

22 septembrie

Cartierul general al Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol ar fi fost lovit şi distrus de o rachetă ucraineană. Un militar a fost dat dispărut de către autorităţile ruse,[în timp ce oficialii militari ucraineni au afirmat că 34 de ofiţeri, inclusiv comandantul flotei, amiralul Viktor Sokolov, au fost ucişi şi 105 militari au fost răniţi, inclusiv doi generali şi "conducerea de vârf a flotei".

26 septembrie

Rusia solicită să se alăture Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, la peste un an după ce ţara a fost suspendată din cauza invaziei sale în Ucraina. Cererea a fost respinsă.

5 octombrie

59 de persoane, inclusiv un copil de şase ani, au fost ucise şi alte şase au fost rănite după ce un magazin şi o cantină care găzduia un priveghi au fost lovite de o presupusă rachetă rusească Iskander în satul Hroza, regiunea Harkov, la 30 de kilometri vest de Kupiansk.

12 octombrie

ISW a evaluat că forţele ruseşti au cucerit 4,5 kilometri pătraţi de teritoriu în jurul Avdiivka de la începutul ofensivei lor din 10 octombrie.

Preşedintele Putin face prima sa vizită internaţională după emiterea de către CPI a unui mandat de arestare împotriva sa, sosind în Kârgâzstan, care nu este stat membru al Curţii, pentru a participa la summitul Comunităţii Statelor Independente.

17 octombrie

Ucraina a afirmat că a ucis şi rănit zeci de soldaţi ruşi şi a distrus nouă elicoptere, un sistem de apărare aeriană şi un depozit de muniţie în lovituri aeriene în Berdiansk şi Luhansk. Analiştii au raportat ulterior că au fost distruse 21 de elicoptere.Preşedintele Zelenski a confirmat că în atacuri au fost folosite rachete ATACMS cu rază de acţiune de 160 de kilometri, prima dată când acestea au fost folosite în conflict de la sosirea lor din SUA cu câteva zile mai devreme. Forbes a raportat că trei ATACMS au fost lansate în timpul atacului.

3 noiembrie

Nouăsprezece soldaţi din Brigada 128 ucraineană de asalt de munte "Zakarpattia" au fost ucişi şi alţi câţiva, inclusiv civili, au fost răniţi în urma unui atac cu rachete ruseşti la o ceremonie de premiere pentru a sărbători Ziua artileriei în satul de pe linia frontului Zaricine, regiunea Zaporojie. Comandantul brigăzii, colonelul Dmitro Lîsiuk, care a ajuns târziu la ceremonie şi nu a fost rănit, a fost suspendat din funcţie.

4 decembrie

Administraţia Biden a avertizat că fondurile pentru ajutorul militar ucrainean se vor epuiza până la sfârşitul anului şi a solicitat Congresului SUA mai mult ajutor.

25 noiembrie 

Rusia a lansat un atac masiv cu drone asupra Kievului, avariind mai multe clădiri şi rănind cel puţin două persoane.

26 noiembrie

Rusia dezvăluie că a doborât drone ucrainene care zburau deasupra Moscovei.

15 decembrie

UE, mai puţin Ungaria, a organizat un vot de "decizie consensuală" prin care a decis să iniţieze negocierile de aderare cu Ucraina. Cu toate acestea, un pachet de finanţare pe patru ani, în valoare de 50 de miliarde de euro, a fost blocat de Ungaria, premierul Viktor Orbán opunându-se prin veto pe motiv că Ucraina nu face parte din UE

26 decembrie

Rusia confirmă că Ucraina a distrus una dintre navele sale de război din Marea Neagră, Zelenski glumeşte ironic spunând că nava s-a alăturat "flotei ruseşti subacvatice din Marea Neagră".

Comandantul militar ucrainean Valeri Zalujni a confirmat că forţele ucrainene s-au retras la periferia nordică a Marinka.

29 decembrie

Rusia a lansat lovituri aeriene asupra mai multor oraşe din Ucraina, fiind raportate numeroase explozii. Cel puţin 50 de persoane au fost ucise şi peste 160 au fost rănite. Potrivit Forţelor Aeriene ucrainene, au fost lansate 122 de rachete şi o "serie" de drone, dintre care majoritatea au fost interceptate.

Comandantul Forţelor Aeriene, Mîkola Oleşciuk, l-a numit "cel mai masiv atac aerian". O maternitate din Dnipro a fost, de asemenea, lovită.

Generalul ucrainean Valerii Zaluzhnyi a afirmat că a interceptat 27 dintre drone şi 87 dintre rachete.

O rachetă rusă, potrivit comandantului armatei poloneze Wiesław Kukuła, a intrat în spaţiul aerian polonez dinspre Ucraina timp de aproximativ trei minute, înainte de a se "întoarce" spre spaţiul aerian ucrainean. Preşedintele Zelenski a vizitat poziţiile ucrainene din Avdiivka.

O corvetă din clasa Tarantul a fost lovită de o dronă ucraineană în timp ce se afla în portul Sevastopol. La 20 ianuarie 2024, imagini din satelit au confirmat scufundarea.

30 decembrie

Rusia a afirmat că a doborât 32 de drone şi 13 rachete deasupra regiunilor Briansk, Oriol, Kursk şi Moscova.

În Belgorod, 25 de persoane, inclusiv trei copii, au fost ucise şi 108 au fost rănite de bombardamente. Mai multe case şi infrastructura de apă au fost avariate. În Briansk, guvernatorul a afirmat că un copil a fost ucis, în timp ce un centru de recreere, 55 de case, întreprinderi private, o grădiniţă şi un teren de fotbal au fost avariate.

2024, Ucraina a intrat în al treilea an de război

2 ianuarie

Rusia a lansat un atac cu rachete asupra Kievului şi Harkovului, provocând moartea a şase persoane şi rănirea a 127. Forţele aeriene ucrainene au afirmat că au interceptat 72 din cele 99 de rachete lansate. Analiza resturilor unei rachete lansate asupra Harkovului a constatat că aceasta a fost fabricată în Coreea de Nord.

3 ianuarie

230 de prizonieri de război ucraineni şi 248 de ruşi au fost eliberaţi în cel mai mare schimb de prizonieri între cele două ţări de la invazia din 2022. Schimbul a fost mediat de Emiratele Arabe Unite.

SBU a raportat că hackerii ruşi au obţinut controlul de la distanţă asupra camerelor de securitate din Kiev, care au fost apoi folosite pentru a verifica poziţiile unităţilor de apărare aeriană şi pentru a oferi evaluări ale pagubelor de luptă.

18 ianuarie

Ucraina susţine că forţele sale au survolat cu o dronă reşedinţa lui Putin în timpul unor atacuri asupra oraşului Sankt Petersburg, Rusia.

24 ianuarie

Un avion de transport rusesc Il-76 care transporta 74 de persoane s-ar fi prăbuşit la Iablonovo, în regiunea Belgorod, toate persoanele aflate la bord fiind ucise, inclusiv 65 de prizonieri de război ucraineni, potrivit oficialilor ruşi. Armata ucraineană a susţinut că aeronava transporta rachete S-300. Un purtător de cuvânt al HUR a confirmat că un schimb de prizonieri trebuia să aibă loc la 24 ianuarie, dar nu a avut loc, adăugând că verifica dacă prizonierii de război ucraineni se aflau la bordul aeronavei. Ulterior, a emis o altă declaraţie în care a acuzat forţele ruseşti că nu i-au sfătuit să menţină spaţiul aerian liber. BBC a considerat această declaraţie ca fiind o "recunoaştere tacită" a faptului că Ucraina a doborât aeronava.

Primarul din Avdiivka a declarat că forţele ruseşti au reuşit să intre pentru prima dată în partea de sud a oraşului, dar au fost forţate să iasă. 

26 ianuarie

Rusia şi Ucraina se acuză reciproc că ar fi doborât avionul Iliuşin-76, care ar fi transportat 65 de prizonieri de război ucraineni.

1 februarie

Liderii UE au convenit în unanimitate să aloce un ajutor de 50 de miliarde de euro (54 de miliarde de dolari) pentru a sprijini economia Ucrainei.

Comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujni, a publicat un eseu privind actualizările şi ajustările strategiei militare ucrainene.

5 februarie

Serviciul de securitate de stat din Georgia a afirmat că a interceptat explozibili din Ucraina care erau transportaţi în Rusia, ruta fiind inclusiv prin România, pentru a fi folosiţi pentru un atac la Voronej şi a declarat că în spatele complotului se afla un cetăţean ucrainean de origine georgiană.

7 februarie

Rusia lansează un alt atac de amploare asupra oraşelor ucrainene, ucigând cel puţin cinci persoane şi rănind peste 30. Cu câteva ore mai devreme, Rusia a susţinut că un atac asupra unei brutării din oraşul Lîsîceansk din estul Ucrainei ocupat de Rusia a provocat 28 de morţi.

8 februarie

Zelenski îl înlocuieste pe comandantul-şef Valeri Zalujni cu Oleksandr Sîrski, pe fondul unor neînţelegeri tot mai mari între cei doi.  Zelenski le-a acordat titlul de Erou al Ucrainei lui Zalujni şi comandantului HUR Kirilo Budanov.

9 februarie

Şapte persoane, inclusiv trei copii, au fost ucise după ce o benzinărie din Harkov a fost aruncată în aer de drone ruseşti. Combustibilul în flăcări a curs pe stradă, distrugând 15 case.

Zelenski îl numeşte pe generalul-maior Anatoli Barhilevici în funcţia de şef al Statului Major General al Forţelor Armate Ucrainene, înlocuindu-l pe generalul-locotenent Serhii Şaptala. În zilele următoare face noi numiri la conducerea armatei.

14 februarie

Ukrainska Pravda, citând surse din cadrul HUR, a relatat că nava de debarcare rusă Tsezar Kunikov a fost scufundată de drone în Marea Neagră.

Putin promulgă o lege care permite confiscarea bunurilor celor condamnaţi pentru răspândirea de "informaţii false în mod deliberat" despre armata rusă.

15 februarie

Ucraina a tras mai multe rachete asupra regiunii Belgorod, potrivit oficialilor ruşi. Paisprezece au fost doborâte, dar una a lovit şi "a avariat puternic" un centru comercial din oraşul Belgorod, provocând moartea a şapte persoane, inclusiv copii, şi rănirea altor 18. O altă rachetă a lovit un stadion sportiv. Rusia a susţinut că rachetele au fost lansate de pe un RM-70 Vampire. O rafinărie de petrol din Kursk a fost incendiată de un atac cu dronă ucrainean, potrivit oficialilor locali.

16 februarie

Comandantul ucrainean Oleksandr Tarnavski a declarat că forţele ucrainene s-au retras din complexul de apărare aeriană Zenit din Avdiivka, pe care îl foloseau ca punct forte din 2014.

17 februarie

Comandantul-şef ucrainean Oleksandr Sîrski a anunţat retragerea forţelor ucrainene din Avdiivka pentru a preveni încercuirea lor de către armata rusă. Oraşul a căzut în mâinile forţelor ruseşti mai târziu în cursul zilei, cu focare de rezistenţă rămase în uzina de cocs din Avdiivka. Se crede că între 500-1000 de soldaţi ucraineni au fost capturaţi sau au fost daţi dispăruţi în timpul retragerii.

Forţele ruseşti luau cu asalt şi Robotîne, potrivit ISW. Forţele aeriene ucrainene au afirmat că au doborât două avioane Su-34 şi un avion de luptă Su-35 rusesc deasupra estului Ucrainei.

20 februarie

BBC a relatat că cel puţin 60 de soldaţi ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean cu HIMARS asupra unui teren de antrenament lângă Trudovske, în regiunea ocupată Doneţk.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰