Cheltuielile militare globale au ajuns la nivelul record de 2.440 miliarde $. Doar SUA și China reprezintă jumătate din bugetul istoric

Creşterea de 6,8% între 2022 şi 2023 a fost cea mai abruptă din 2009 încoace, împingând cheltuielile la cel mai ridicat nivel înregistrat de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) în istoria de 60 de ani de când ţine astfel de evidenţe, scrie News.ro.

Pentru prima dată, analiştii think tank-ului au înregistrat o creştere a cheltuielilor militare în toate cele cinci regiuni geografice principale: Africa, Europa, Orientul Mijlociu, Asia şi Oceania şi America. Nan Tian, cercetător senior în cadrul programului SIPRI privind cheltuielile militare şi producţia de armament, a avertizat asupra riscului crescut al unei conflagraţii neintenţionate, deoarece guvernele se grăbesc să se înarmeze. "Creşterea fără precedent a cheltuielilor militare este un răspuns direct la deteriorarea globală a păcii şi securităţii. Statele acordă prioritate puterii militare, dar riscă o spirală acţiune-reacţie în peisajul geopolitic şi de securitate din ce în ce mai volatil", a declarat Tian.

Cât au cheltuit SUA şi China

Cele mai mari cheltuieli pentru apărare sunt în Statele Unite (37%) şi China (12%). Aceste bugete au reprezentat aproximativ jumătate din cheltuielile militare globale. Cele două ţări şi-au mărit cheltuielile cu 2,3% şi, respectiv, 6%. Guvernul SUA a cheltuit cu 9,4% mai mult pentru "cercetare, dezvoltare, testare şi evaluare" decât în 2022, Washingtonul încercând să rămână în fruntea evoluţiilor tehnologice.

Din 2014, când Rusia a invadat pentru prima dată Crimeea şi regiunea Donbas din estul Ucrainei, SUA şi-au schimbat accentul de la operaţiunile de contrainsurgenţă şi războiul asimetric la "dezvoltarea de noi sisteme de arme care ar putea fi folosite într-un potenţial conflict cu adversari cu capacităţi militare avansate", potrivit raportului SIPRI.

Deşi este eclipsată de SUA în ceea ce priveşte cheltuielile militare, China, în calitate sa de a doua ţară cu cel mai mare buget de apărare din lume, a alocat o sumă estimată la 296 de miliarde de dolari în 2023, o creştere de 6% faţă de 2022. În ultimii 29 de ani, Beijingul a crescut în mod constant cheltuielile pentru apărare, deşi cele mai mari perioade de creştere au fost în anii 1990 şi între 2003 şi 2014. Cifra de creştere de o singură cifră din ultimul an a reflectat, pe de altă parte, performanţa economică mai slabă a Chinei din ultima perioadă, potrivit SIPRI. Rusia, India, Arabia Saudită şi Marea Britanie urmează în clasamentul SIPRI. Londra are cele mai mari cheltuieli militare din Europa Centrală şi de Vest, după o creştere de 7,9% de la an la an.

Cheltuielile militare ale Kremlinului în 2023, după un an de război total cu Ucraina, au fost cu 24% mai mari decât în 2022 şi cu 57% mai mari decât în 2014, când Rusia a invadat Crimeea. Cu cheltuieli de 5,9% din PIB, echivalentul a 16% din cheltuielile totale ale guvernului rus, anul 2023 a marcat cele mai ridicate niveluri înregistrate de la dizolvarea Uniunii Sovietice.

Cât a cheltuit Ucraina

Ucraina are al optulea cel mai mare buget de cheltuieli militare din lume în 2023, cu o creştere anuală de 51%, ajungând la 64,8 miliarde de dolari, echivalentul, totuşi, a doar 59% din cheltuielile militare ale Rusiei în acel an. Cheltuielile militare ale Kievului au crescut cu 1.270% între 2014 şi 2023. Ajutorul militar primit de la peste 30 de ţări este inclus în cifrele SIPRI.

Pe fondul tensiunilor tot mai mari cu China şi Pakistanul, cheltuielile indiene au crescut cu 4,2% faţă de 2022 şi cu 44% faţă de 2014, reflectând o creştere a costurilor de personal şi operaţionale. Analiştii SIPRI au remarcat că 75% din cheltuielile de capital ale Indiei au fost pentru echipamente produse pe plan intern, cel mai mare raport înregistrat vreodată, pe măsură ce India a progresat spre obiectivul său de a deveni autonomă în ceea ce priveşte dezvoltarea şi producţia de armament.

Creşterea de 4,3% a cheltuielilor Arabiei Saudite, până la o valoare estimată de 75,8 miliarde de dolari, sau 7,1% din PIB, ar fi fost alimentată de cererea crescută de petrol nerusesc şi de creşterea preţurilor petrolului după invazia Rusiei în Ucraina.

Cheltuielile în Orientul Mijlociu au crescut cu 9%, ajungând la o valoare estimată de 200 de miliarde de dolari, ceea ce face ca această regiune să fie cea mai mare regiune cu cele mai mari cheltuieli militare ca proporţie din PIB din lume, cu 4,2%, urmată de Europa (2,8%), Africa (1,9%), Asia şi Oceania (1,7%) şi America (1,2%).

Cheltuielile militare ale Israelului, al doilea stat din regiune după Arabia Saudită, dar înaintea Turciei, au crescut cu 24%, ajungând la 27,5 miliarde de dolari, în principal din cauza ofensivei sale din Gaza.

Iranul a fost al patrulea stat din Orientul Mijlociu, din această perspectivă. Cheltuielile sale au crescut marginal (+0,6%), ajungând la 10,3 miliarde de dolari. SIPRI spune însă că ponderea din totalul cheltuielilor militare alocate Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice a crescut cel puţin din 2019.

Cea mai mare creştere procentuală a cheltuielilor militare de către orice ţară în 2023 a fost înregistrată de guvernul Republicii Democratice Congo (+105%), care se află într-un conflict prelungit cu grupări armate nestatale, în special în estul ţării. Sudanul de Sud a înregistrat a doua cea mai mare creştere procentuală (+78%), pe fondul violenţelor interne.

De ce au crescut cheltuielile în America Latină

Utilizarea armatei pentru a combate bandele organizate ar fi un factor de creştere a cheltuielilor în America Centrală şi în Caraibe, unde cheltuielile au fost cu 54% mai mari în 2023 decât în 2014. Cheltuielile Republicii Dominicane au crescut cu 14% ca răspuns la agravarea violenţelor comise de bandele de infractori în ţara vecină Haiti.

Cheltuielile au atins 11,8 miliarde de dolari în Mexic, o creştere de 55% faţă de 2014, deşi în scădere marginală faţă de 2022. Alocările pentru Guardia Nacional (Garda Naţională) - o forţă militarizată utilizată pentru a reduce activitatea infracţională - au crescut de la 0,7% din totalul cheltuielilor militare ale Mexicului în 2019, când a fost creată această forţă, la 11% anul trecut.

"Utilizarea armatei pentru a reprima violenţa bandelor este o tendinţă în creştere în regiune de ani de zile, deoarece guvernele fie nu sunt în măsură să abordeze problema prin mijloace convenţionale, fie preferă răspunsuri imediate - adesea mai violente", a comentat Diego Lopes da Silva, cercetător senior la SIPRI.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰