Ce se întâmplă de fapt în Niger. Una din cele mai bogate ţări în uraniu suspendă exporturile către Franţa. Localnic: "Sunt pro-rus și anti-Franța. Ne-au furat bogăţiile"

Un om de afaceri din Niger şi-a etalat cu mândrie o ținută în culorile drapelului rus. Este o dovadă de ostilitate tot mai mare față de Occident, relatează BBC. Preşedintele alungat, Mohamed Bazoum, era un aliat ferm al Occidentului în lupta cu militanţii islamiști și totodată un partener economic puternic.

Niger are o bază militară franceză și este al șaptelea producător de uraniu din lume. Uraniul este vital pentru energia nucleară, un sfert din acesta fiind destinat Europei, în special Franţei. Potrivit Washington Post, junta militară din Niger a anunțat că suspendă exporturile de uraniu către Franța. 

Ministerul de Externe al Franței a transmis luni că masiva industrie nucleară franceză nu va fi afectată de pierderea uraniului din Niger, deoarece "aprovizionarea este extrem de diversificată". Cu toate astea, potrivit Politico, lovitura de stat stârnește îngrijorări cu privire la dependența Franței și a UE de uraniul din ţara africană. Conform sursei citate, Nigerul furnizează 15% din necesarul de uraniu al Franței și reprezintă o cincime din stocul de uraniu al UE.

Mii de oameni au participat duminică la un protest în capitala Niamey, unii au fluturat steagul Rusiei și chiar au atacat ambasada Franței. Dar acum această "mișcare" pare că se răspândește în toată țara.

Om de afaceri din Niger: Franţa a exploatat toate bogățiile țării mele, uraniul, petrolul și aurul

Omul de afaceri din Niger, îmbrăcat în steagul Rusiei, este din orașul Zinder şi nu a vrut să-și dea numele din motive de siguranță. A cerut echipei BBC să-i ascundă fața. "Sunt pro-rus și nu-mi place Franța. Din copilărie sunt anti-Franţa", a spus el. "Au exploatat toate bogățiile țării mele, uraniul, petrolul și aurul. Cei mai săraci nigerieni nu-şi permit să mănânce de trei ori pe zi din cauza Franței", a mai spus el. 

Omul de afaceri susţine că mii de oameni au luat parte la protestul de luni, din Zinder, în sprijinul armatei care l-a alungat pe președintele Bazoum. El a povestit celor de la BBC că i-a cerut unui croitor din oraş să-i facă un costum din materiale în culorile Rusiei, alb, albastru și roșu. Neagă însă că ar fi fost plătit de grupuri pro-ruse.

El crede că Moscova îi poate ajuta ţara. "Vreau ca Rusia să ajute cu apărarea și hrana...Rusia poate furniza tehnologie pentru a ne îmbunătăți agricultura", a spus el. Nu toţi sunt de acord cu el. Moutaka, un fermier din regiune, spune că lovitura de stat este o veste proastă pentru toată lumea. "Nu sprijin sosirea rușilor în țară pentru că toți sunt europeni și nimeni nu ne va ajuta. Îmi iubesc țara și sper că putem trăi în pace".

Ce se ascunde în spatele loviturii de stat de Niger

Nigerul are o populaţie de 24,4 milioane de oameni. Doi din cinci oameni trăiesc aici în sărăcie extremă, cu mai puțin de doi dolari pe zi. Mohamed Bazoum a preluat funcţia de preşedinte în 2021, prima tranziție democratică și pașnică de putere,  de la independența ţării, în 1960.

Guvernul a devenit însă o țintă pentru militanții islamiști care au legături cu grupările Stat Islamic și al-Qaida, prezente în anumite părți ale deșertului Sahara și ale regiunii Sahel. În ultimii ani, sub presiunea islamiștilor, armatele din Mali și Burkina Faso, ţări vecine cu Niger, şi ele foste colonii franceze şi unde Franţa are interese considerabile, au preluat puterea, spunând că acest lucru ar ajuta în lupta cu jihadiștii.

La fel ca în Niger, în ambele țări exista un număr semnificativ de soldaţi francezi care le ajutau. Dar pe măsură ce atacurile islamiste au continuat, sentimentul anti-francez a crescut în regiune. Africanii din toate cele trei țări au început să-i acuze pe francezi că nu au făcut suficient de mult pentru a-i opri pe jihadişti. 

Ajunsă la putere, junta militară din Mali s-a aliat cu mercenarii grupului paramilitar rus Wagner, şi mai întâi a forțat trupele franceze să plece și apoi pe miile de soldaţi ONU de menținere a păcii. Deși atacurile islamiste au continuat în Mali, junta din Burkina Faso s-a apropiat și ea de Rusia și a expulzat sute de militari francezi. În Niger, manifestaţiile anti-franceze au fost interzise de administrația lui Bazoum. Mai multe grupuri ale societății civile au început să intensifice protestele la adresa Franţei la jumătatea anului 2022. Atunci preşedintele Bazoum a decis să-i primească în Niger pe soldaţii francezi, din Operaţiunea Barkhanem, daţi afară din Mali.

La aceste proteste un rol cheie a fost jucat de mișcarea M62, formată în august 2022, de o coaliție de activiști, membri ai societății civile și sindicate. Ei au condamnat nivelul de trai, guvernarea slabă a ţării și prezenței forțelor franceze. Protestele grupului M62 au fost însă interzise sau înăbuşite violent de autoritățile din Niger. Liderul mişcării, Abdoulaye Seydoum, a fost condamnat la nouă luni de închisoare în aprilie 2023 pentru "tulburarea ordinii publice".

După înlăturarea președintelui Bazoum, gruparea M62 a fost revitalizată. Într-o mișcare neobișnuită, membrii săi au apărut la televiziunea de stat din Niger. Au chemat la proteste în masă în sprijinul juntei militare și au criticat sancțiunile anunţate de liderii din Africa de Vest în urma loviturii de stat.

Nu este clar dacă grupul are legătură cu junta cunoscută sub numele de Consiliul Național pentru Salvarea Patriei (CNSP) sau cu Rusia, potrivit BBC. Dar a fost grupul umbrelă care a organizat protestul de duminică, unde au fost prezente și grupuri mai mici ale societății civile, cum ar fi Comitetul de Coordonare pentru Lupta Democratică (CCLD) Bukata și Acțiunea Tineretului pentru Niger.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰