Cât de eficiente sunt sancțiunile occidentale împotriva Rusiei după un an de război? - Analiză Politico

"Deficitul bugetar al Rusiei este în creștere, veniturile din petrol și gaze sunt înjumătățite, componentele sunt greu de găsit, burgerii McPutin sunt teribili", a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru Politico.

Pentru alții, obiectivul nu a fost atins. "Pentru a afirma ceea ce este evident, scopul sancțiunilor este acela de a pune capăt războiului", a declarat Michael McFaul, profesor la Universitatea Stanford și care a studiat măsurile. "Războiul nu s-a încheiat", a declarat el. Asta înseamnă că sancțiunile nu au îndeplinit obiectivul pe care ni l-am propus".

Oprirea războiului cu ajutorul sancțiunilor, un obiectiv nerealist

Majoritatea diplomaților și oficialilor UE implicați în politica europeană de sancțiuni au subliniat că obiectivul nu a fost niciodată, realist, de a determina Rusia să-și retragă trupele. În schimb, scopul a fost de a slăbi mașinăria de război a Kremlinului, limitându-i lui Putin finanțarea de care are nevoie. În ciuda previziunilor timpurii și a speranțelor occidentalilor și ucrainenilor, economia rusă nu s-a prăbușit ca urmare a înghețării comerțului occidental. Intervențiile în timp util ale Băncii Centrale a Rusiei, veniturile din exporturile de energie rămase și un impuls către noi piețe au evitat catastrofa.

Primul val de sancțiuni economice împotriva Rusiei a fost fără precedent în dimensiunea și viteza sa. Uniunea Europeană a aprobat două pachete ample de sancțiuni imediat după invazia din 24 februarie. Un al treilea pachet a urmat o săptămână mai târziu și a exclus o serie de bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT – o măsură de neconceput înainte de război.

În lunile care au urmat, pachetele de sancțiuni au venit unul după altul. Dar, în spatele ușilor închise, lucrurile au devenit repede complicate. Unele țări din UE au început să se opună măsurilor care le-ar afecta prea mult economiile. Petrolul și gazul – sursele vitale de venituri din export ale Rusiei – au fost inițial lăsate neatinse, spre disperarea Poloniei și a statelor baltice, cei mai fermi susținători ai Ucrainei din UE.

La mai puțin de o lună de la invazia Rusiei în Ucraina, diplomații europeni vorbeau deja despre "oboseala sancțiunilor". Când Bruxelles-ul a încercat să sancționeze țițeiul rusesc, a dus la o luptă dureroasă, de o lună, pentru a aduce toate țările UE la un acord. În cele din urmă, Viktor Orbán din Ungaria a semnat planul – dar numai după ce a obținut o scutire majoră.

Efectul sancțiunilor asupra oligarhilor lui Putin

Pe lângă sancțiunile asupra economiei, Occidentul a încercat să impună astfel de măsuri și asupra apropiaților lui Vladimir Putin. Cu toate acestea, unii analiști susțin că este o iluzie să credem că sancționarea acestora ar putea influența războiul. Mulți oligarhi depind de bunăvoința liderului de la Kremlin, iar acest lucru nu se va schimba doar pentru că au fost sancționați de Occident, a declarat fostul diplomat elvețian Thomas Borer.

În plus, sancțiunile par să aibă un efect limitat în asupra rușilor de rând. Un sondaj realizat de Levada Center în septembrie anul trecut a arătat că majoritatea nu sunt îngrijorați de sancțiunile occidentale. În timp ce Bruxelles-ul elaborează o nouă rundă de sancțiuni, guvernele vest-europene încep să se întrebe cât de mult pot fi extinse. În timp ce Polonia și țările baltice doresc în continuare reduceri mai dure și mai profunde ale comerțului cu Rusia, diplomații occidentali ai UE spun că timpul și eforturile ar fi mai bine cheltuite pentru aplicarea sancțiunilor existente.

Mulți experți prezic că problemele reale pentru Rusia vor apărea treptat. În absența componentelor și tehnologiei occidentale și limitată în capacitatea sa de a exporta, Moscova riscă să alunece constant spre a deveni un alt Iran – un stat izolat pe plan internațional care se confruntă cu probleme economice tot mai mari.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰