Video Bombardamentele continuă în Ucraina în ciuda armistiţiului anunţat unilateral de Rusia. De ce a ordonat Putin de fapt încetarea focului pentru 36 de ore

Potrivit Reuters şi CNN, Rusia și Ucraina s-au atacat reciproc, vineri, în pozițiile din estul Ucrainei, fără niciun semn că ar respecta o încetare a focului.

Bombardamentele au continuat vineri de ambele părţi ale frontului din Bahmut, epicentrul luptelor din estul Ucrainei, informează şi AFP, citat de Agerpres.

Tiruri atât de partea ucraineană, cât şi de partea rusă au continuat să fie auzite după începutul armistiţiului, la orele 09:00 GMT, în acest oraş cu străzile în mare parte distruse şi pustii, însă intensitatea lor este mai mică în comparaţie cu zilele precedente.

Vezi și

Pe de altă parte, armata rusă a dat asigurări vineri că respectă armistiţiul, însă a acuzat Kievul de continuarea bombardamentelor, informează AFP şi Reuters.

"În pofida respectării regimului de încetare a focului de trupele ruse (...), regimul de la Kiev a continuat să bombardeze oraşele şi poziţiile ruse", anunţă Ministerul Apărării rus într-un comunicat.

Înainte de aceasta, şeful-adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Kirilo Timoşenko, a anunţat că armata rusă a bombardat vineri de două ori oraşul Kramatorsk, în estul Ucrainei, după intrarea în vigoare a armistiţiului unilateral decretat de Moscova.

Propunerea patriarhului Kiril a luat prin surprindere pe toată lumea

Propunerea patriarhului Kiril a luat prin surprindere pe toată lumea. Numai că, ucrainenii ştiu prea bine de ce parte a baricadei se află capul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Mark Siomchenko, rezident la Kiev: Patriarhul Kirill rareori spune ceva adecvat și cred că vorbele lui nu sunt altceva decât ipocrizie.

De ce a cerut Putin încetarea focului în Ucraina

Spiritul sărbătorilor l-a cuprins şi pe Vladimir Putin, care a cerut un armistiţiu temporar, doar pe perioada Crăciunului pe rit vechi. În timp ce ucrainenii susţin că armistiţiul cerut de Putin este un act ipocrit, o capcană sau un joc de imagine ca să arate lumii că îi pasă şi ca mai apoi să arunce vina pe ei pentru că nu a fost respectat, preşedintele american Joe Biden a apreciat că Vladimir Putin caută "o gură de aer".

La rândul ei, diplomaţia germană a comentat joi că "pretinsa" încetare a focului nu va aduce "nici libertate, nici securitate persoanelor care trăiesc cu teama zilnică sub ocupaţia rusă". "Dacă Putin voia pace şi-ar fi readus soldaţii acasă şi războiul s-ar fi terminat. Dar, aparent, el vrea să continue războiul după o scurtă întrerupere", a afirmat ministrul german de externe Annalena Baerbock într-un mesaj pe Twitter.

Oleksandr Shtupun, Purtătorul de cuvânt al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei: Ocupanții ruși au dat trei lovituri cu rachete, 13 lovituri aeriene și 68 de atacuri de la sisteme de lansare cu rachete multiple, în special asupra infrastructurii civile. În rândul populației civile sunt răniți, grav răniți și morți.

Statele Unite nu cred în propunerile de pace temporară

Nici Statele Unite nu cred în propunerile de pace temporară lansate de Rusia.

John Kirby, Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate: Rușii continuă să suplimenteze trupele, să încerce să încline balanța, în special în zona Donețk. Este război, e sângeros și e rău.

Printr-o postare pe Twitter, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba i-a sfătuit pe oameni că nu ar trebui să ia în serios pacea temporară lansată de Putin. 

Putin a repetat că este gata să negocieze cu Zelenski

Într-o convorbire telefonică pe care a avut-o ieri cu preşedintele Turciei, Putin a repetat că este gata să negocieze cu Zelenski, dacă acesta recunoaşte anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Erdogan l-a sunat, de asemenea, şi pe Zelenski.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Am vorbit despre paşii necesari pentru a garanta securitatea transportului de mâncare, despre ce trebuie făcut pentru siguranţa împotriva atacurilor nucleare, dar şi despre prevenirea lor. Reprezintă, din păcate, o ameninţare pe care Rusia a demonstrat că vrea să o lanseze. 

Dacă s-ar fi respectat, ar fi fost vorba despre primul armistiţiu de amploare în Ucraina de la începutul invaziei ruse lansate în februarie. Scurte pauze în lupte au avut loc anterior la nivel local, precum evacuarea civililor din uzina Azovstal din Mariupol (sud-est) în aprilie.

O companie de tehnologie spaţială a publicat poze din satelit cu regiunea Bahmut înainte şi după bombardamentele Rusiei. 

Tren cu trupe ruseşti, ajuns în Belarus

Îngrijorarea că Belarus ar putea fi folosit ca post de lansare pentru a ataca Ucraina din nord e tot mai mare. Un tren transportând trupe ruseşti şi echipamente a sosit în Belarus, a anunţat vineri Ministerul Apărării de la Minsk, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

Belarus, aliat apropiat al Moscovei, a declarat joi că va primi mai multe arme şi echipamente din Rusia în timp ce cele două ţări îşi intensifică cooperarea militară. Minskul spune că nu va intra în război în Ucraina, dar Rusia a folosit Belarus ca rampă de lansare pentru invazia sa din 24 februarie şi continuă să folosească spaţiul aerian belarus pentru lovituri de drone şi rachete, afirmă Kievul.

Printre altele, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a vizitat o bază militară unde sunt staţionate trupele ruse, a mai anunţat vineri ministerul. În timpul întâlnirii, Lukaşenko şi un reprezentant nenumit al armatei ruse au discutat despre exerciţiile militare comune ale celor două ţări, potrivit ministerului.

"În acest stadiu, unităţi ale Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse sunt gata să îndeplinească sarcinile aşa cum a fost intenţionat", adaugă ministerul.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰