Live Text Alegeri în Germania. S-au deschis urnele de vot. 59,2 milioane de germani sunt aşteptaţi să voteze. Liderul conservator Friedrich Merz porneşte ca favorit

UPDATE 12.10: Friedrich Merz, liderul conservator și favoritul acestor alegeri, și-a exprimat şi votul după ora 12, ora României. 

UPDATE 12:00 Cancelarul Olaf Scholz a votat şi el în urmă cu scurt timp. Alice Weidel, candidata AfD, a ales votul prin poștă. 

UPDATE 11:00 Președintele Frank-Walter Steinmeier și-a exprimat votul la o secție de votare din Berlin, potrivit agenției de știri germane dpa. Prezența este scăzută la urne. 

Vezi și

UPDATE 9:00 S-au deschis urnele de vot. Alegerile marchează un moment de cumpănă, în care Germania va trebui să ia decizii mari pe scena mondială, dar şi acasă. Votul se desfăşoară între 9 şi 19.00, orele României. Cele mai noi sondaje electorale cotează partidul Alternativa pentru Germania pe locul al 2-lea, care o susţine pe Alice Weidel, cu 21%. Un sprijin neaşteptat pentru acest partid a venit în ultimele săptămâni de la miliardarul american, Elon Musk, mâna dreaptă a lui Donald Trump. Pe prima poziţie în sondaje se află Uniunea Creştin-Democrată, cu 29 la sută, care ar urma să dea şi poziţia de cancelar. Partidul Social-Democrat al lui Olaf Scholz a căzut pe al treilea loc, cu 15 procente.

UPDATE 7:00 Nemţii sunt aşteptaţi la urne începând cu ora 8.00. Friedrich Merz, liderul conservator în vârstă de 69 de ani, porneşte de pe prima poziţie pentru a deveni următorul cancelar al Geramniei, în cadrul unor alegeri urmărite îndeaproape în Europa şi SUA.

El promite să rezolve cele mai multe probleme în patru ani – o sarcină grea pentru cea mai mare economie a Europei şi o infrastructură care scârţâie.

În cazul în care creştin-democraţii lui Merz câştigă, el va trebui să facă o alianţă cu cel puţin încă un partid, cel mai probabil social-democraţii lui Olaf Scholz, al cărui guvern a căzut anul trecut.

În ajunul votului, Merz a fost categoric că nu va face o înţelegere cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă drepta, care ar urma să devină cea de-a doua cea mai mare forţă politică, în faţa partidului de centru-stânga al lui Scholz.

Cine sunt cei cinci candidaţi la postul de cancelar

Liderul cursei pentru conducerea Germaniei este Friedrich Merz, al cărui partid creştin-democrat (CDU) are un avans de până la 10 puncte în sondaje. El a fost ales drept candidat la funcţia de cancelar în faţa lui Markus Söder, liderul Uniunii Creştin-Sociale, partidul lor înfrăţit din Bavaria. În vârstă de 69 de ani şi cu o înălţime de 198 cm, Merz este un conservator social care vorbeşte simplu, este pro-business şi a aşteptat ani de zile în culise.

Eclipsat în CDU de Angela Merkel în 2002, el a părăsit în cele din urmă politica, a făcut parte din consiliile de administraţie ale unor bănci de investiţii şi s-a apucat de zbor ca pilot amator.

Primele două încercări ale lui Merz de a câştiga conducerea CDU au eşuat, împotriva lui Merkel în 2018 şi apoi împotriva lui Armin Laschet, care a piardut alegerile germane din 2021. Merz a preluat apoi conducerea CDU şi candidează sub sloganul „O Germanie de care putem fi mândri din nou”.

A promis controale permanente la frontiere şi reguli mai rapide în materie de azil pentru a limita imigraţia, precum şi reducerea impozitelor şi reducerea cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale, în încercarea de a relansa economia şubredă a Germaniei. A promis, de asemenea, să consolideze ajutorul pentru Ucraina.

Dar a provocat o reacţie furibundă înainte de alegeri atunci când a încercat să înăsprească normele privind imigraţia bazându-se în Bundestag pe voturile partidului de extremă dreapta AfD, iar în cele din urmă a eşuat.

Deşi Merz a exclus colaborarea cu AfD, fostul cancelar CDU Angela Merkel a declarat că a „greşit” acceptând voturile AfD şi s-a confruntat cu proteste puternice.

El a promis, de asemenea, o mai mare implicare din partea Germaniei în conducerea Europei şi un sprijin sporit pentru Ucraina, refuzând să excludă o viitoare aderare la NATO a ţării atacate de Rusia.

Olaf Scholz a fost deja mai mult de trei ani cancelar, în fruntea unei coaliţii nepopulare care s-a destrămat în urma unei dispute privind relaxarea regulilor stricte ale Germaniei privind datoriile.

Guvernul său s-a confruntat cu dificultăţi încă de la început, în mare parte din cauza efectelor războiului la scară largă al Rusiei în Ucraina asupra economiei Germaniei.

Germania a devenit cel mai mare furnizor de ajutor al Ucrainei în Europa. Scholz a vorbit despre un Zeitenwende (punct de cotitură) în ceea ce priveşte creşterea politicii de apărare şi a cheltuielilor militare ale Germaniei - dar a fost acuzat că acţionează prea lent sau prea târziu. El promite acum sprijin european pentru Ucraina „atât timp cât este necesar” şi respinge ideea unei păci dictate.

Scholz a sprijinit expulzarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi, iar guvernul său a reintrodus controalele la frontieră, despre care spune că au redus cererile de azil cu o treime într-un an.

Social-democraţii lui Scholz (SPD) doresc să înfiinţeze un „fond Germania” pentru a stimula investiţiile şi să crească salariul minim de la 12,82 euro la 15 euro pe oră.

Mulţi membri ai partidului consideră că ar fi trebuit să îi permită colegului de partid Boris Pistorius să candideze în locul său pentru funcţia de cancelar.

SPD s-a alăturat conservatorilor în trecut şi, deşi Scholz a declarat că nu mai poate avea încredere în Merz, social-democraţii rămân potenţiali parteneri.

Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, este primul candidat al AfD pentru funcţia de cancelar de la crearea partidului în 2013. De asemenea, ea s-a bucurat de sprijinul miliardarului Elon Musk şi a fost recompensată cu o întâlnire cu vicepreşedintele american JD Vance în timpul vizitei acestuia la München de săptămâna trecută.

Weidel are puţine şanse de a câştiga puterea, dar a devenit populară în rândul tinerilor alegători pe TikTok, iar partidul său şi-a fixat ca obiectiv o perioadă de patru ani pentru a obţine puterea.

AfD, co-prezidat de Tino Chrupalla, a obţinut deja o victorie recentă, în alegerile de stat din septembrie din Turingia, în est.

Elon Musk a declarat că fosta analistă de la Goldman Sachs nu poate fi o extremistă de dreapta deoarece „are un partener de acelaşi sex din Sri Lanka”. Cu toate acestea, ea a susţinut expulzarea în masă a imigranţilor, adoptând termenul extrem de controversat de „remigraţie” - pe care îl defineşte ca fiind expulzarea infractorilor şi a imigranţilor „ilegali”.

De asemenea, ea doreşte să pună capăt sancţiunilor împotriva Rusiei, să repare gazoductele Nord Stream distruse şi să dărâme turbinele eoliene, pe care le numeşte „morile de vânt ale ruşinii”, chiar dacă acestea furnizează în prezent un sfert din energia electrică a Germaniei.

Susţinătorii partidului au încurajat-o cu sloganul Alice für Deutschland (Alice pentru Germania), care sună similar cu un slogan nazist interzis, Alles für Deutschland (Totul pentru Germania).

Verzii lui Robert Habeck au jucat un rol-cheie în guvernul Scholz, cu el în calitate de vicecancelar şi ministru al economiei.

Dar una dintre politicile sale emblematice, eliminarea treptată a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în Germania, a trebuit să fie atenuată şi a dus la scăderea ratingului guvernului în sondaje. El respinge orice revenire la energia nucleară şi solicită un acces mai facil la energia regenerabilă, care la sfârşitul anului trecut a asigurat 63,4% din necesarul de energie electrică al Germaniei.

Habeck, în vârstă de 55 de ani, a adoptat o poziţie fermă în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina şi l-a criticat vehement pe Friedrich Merz pentru că se bazează pe voturile AfD în parlament. Relaţiile cu Friedrich Merz sunt dificile, după ce acesta l-a acuzat pe liderul CDU că s-a descalificat pentru poziţia de cancelar, însă Verzii ar putea reveni în guvern.

Ca şi AfD-ul lui Alice Weidel, Sahra Wagenknecht şi partidul ei BSW susţin relaţii mai strânse cu Rusia şi a construit o bază puternică de sprijin în estul Germaniei.

Wagenknecht îşi numeşte politica „conservatorism de stânga” şi se prezintă ca o alternativă la AfD, susţinând limite stricte privind azilul şi imigraţia.

Împărtăşeşte opoziţia AfD faţă de sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina şi a fost acuzată că reproduce ca un papagal naraţiunile Kremlinului cu privire la război. Dar s-ar putea să aibă dificultăţi în a atinge pragul naţional de 5% pentru a ajunge în parlament.

59,2 milioane de germani sunt aşteptaţi la vot

Circa 59,2 milioane de germani sunt eligibili pentru a vota şi, deşi milioane dintre ei au votat deja prin poştă, sondajele indicau că aproximativ 20% erau indecişi, cu o zi înainte de alegeri.

Votarea începe la ora 8:00 (07:00 GMT) şi se închide la 18:00, iar în cursul serii ar trebui să existe deja o idee clară privind rezultatul.

Votanţii sunt însufleţiţi de aceste alegeri esenţiale, iar campania a continuat şi sâmbătă, cu o dezbatere finală la televiziunea naţională – a noua de luna aceasta.

Acesta este un moment de cumpănă, în care Germania va trebui să ia decizii mari pe scena mondială, dar şi acasă.

Merz promite o conducere puternică în Europa, dar Berlinul se află sub presiunea de a relaxa bugetul pentru armată.

Fiind al doilea cel mai mare livrator de ajutor militar pentru Ucraina, următorul guvern al Germaniei va înfrunta un preşedinte al SUA care l-a criticat pe preşedintele Volodimir Zelenski ca fiind un dictator şi a rupt frontul unitar al Occidentului împotriva Rusiei.

Liderii politici germani au fost şocaţi şi de vice-preşedintele SUA JD Vance, care s-a întâlnit cu candidatul AfD pentru funcţia de cancelar, Alice Weidel, şi a cerut să se termine cu tabu-ul îndelungat privind discuţiile cu extrema dreaptă.

Merz a fost acuzat că l-a încălcat luna trecută, când a folosit sprijinul lor în Parlament. În mai multe oraşe au avut loc, sâmbătă, manifestaţii împotriva extremei drepte.

AfD are deja popularitate în mai multe landuri din est, dar este în ascensiune rapidă şi în vest, atrăgând sprijin în rândul germanilor mai tineri prin TikTok.

AfD vrea ieşirea din UE, renunţarea la măsurile privind schimbările climatice, construirea de centrale nucleare şi repararea conductelor de gaze şi a relaţiilor cu Rusia.

Însă vocea sa a fost cea mai puternică în ceea ce priveşte migraţia şi securitatea, după ce din luna mai până acum au avut loc cinci atacuri mortale, inclusiv trei în timpul campaniei electorale, Magdeburg, Aschaffenburg şi Munchen – şi toate ar fi fost desfăşurate de imigranţi.

Un atac prin înjunghiere care a avut loc, vineri seară, la monumentul Holocaustului din Berlin a ţinut subiectul pe prima pagină. Victima a supravieţuit, iar Poliţia afirmă că atacatorul era sirian şi motivul era antisemitismul.

AfD a îmbrăţişat o politică foarte controversată, numită ”remigraţie”, pe care o defineşte ca deportarea migranţilor care au comis infracţiuni. Însă termenul se poate referi şi la deportarea în masă a migranţilor şi a urmaşilor acestora.

Partidul anti-migraţie şi-a asigurat deja o breşă în părţi din vest, în special în fosta zonă industrială a Germaniei, valea Ruhr.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰