Acord privind reglementarea inteligenţei artificiale. Ce au decis Franța, Germania și Italia
Franţa, Germania şi Italia au ajuns la un acord cu privire la modul în care ar trebui să fie reglementată inteligenţa artificială, potrivit unui document comun văzut de Reuters, ceea ce ar urma să accelereze negocierile la nivel european, transmite Reuters.
Cele trei guverne susţin angajamente care sunt voluntare, dar obligatorii pentru furnizorii mici şi mari de AI din Uniunea Europeană care le susţin. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE negociază modul în care blocul ar trebui să se poziţioneze.
În iunie, Parlamentul European a prezentat o "Lege AI" menită să limiteze riscurile aplicaţiilor AI şi să evite efectele discriminatorii, valorificând în acelaşi timp puterea inovatoare a AI. În timpul discuţiilor, Parlamentul European a propus ca un codul de conduită să fie iniţial obligatoriu doar pentru furnizorii importanţi de AI, care sunt în principal din SUA.
Cele trei guverne din UE au spus că acest avantaj competitiv aparent pentru furnizorii europeni mai mici ar putea avea dezavantajul de a reduce încrederea în ei şi de a duce la mai puţini clienţi. Prin urmare, regulile de conduită şi transparenţă ar trebui să fie obligatorii pentru toată lumea, au spus acestea.
Când s-ar putea impune sancțiuni
- Jobul cu salarii uriașe vânat de tinerii români: "Mi s-a spus cam 7.000 - 8.000 de euro"
- Sam Altman, creierul din spatele ChatGPT, a fost demis din funcţia de director general al OpenAI. Ce reproşuri i-a...
- Ţara în care aproape 4 milioane de locuri de muncă riscă să fie înlocuite de inteligenţa artificială
Iniţial, nu ar trebui impuse sancţiuni, potrivit proiectului. Dacă se constată încălcări ale codului de conduită după o anumită perioadă de timp însă, s-ar putea institui un sistem de sancţiuni. În viitor, o autoritate europeană va monitoriza conformitatea cu standardele, se arată în publicaţie.
Ministerul Economiei din Germania, care se ocupă de subiect împreună cu Ministerul Afacerilor Digitale, a spus că legile şi controlul de stat nu ar trebui să reglementeze AI în sine, ci mai degrabă aplicarea acesteia.
Ministrul Afacerilor Digitale, Volker Wissing, a declarat pentru Reuters că este foarte mulţumit că s-a ajuns la un acord cu Franţa şi Germania pentru a limita doar utilizarea AI. "Trebuie să reglementăm aplicaţiile şi nu tehnologia, dacă vrem să jucăm în cea mai mare ligă AI din lume", a spus Wissing.
Echilibru între valorificarea oportunităților și limitarea riscurilor
Secretarul de stat pentru afaceri economice, Franziska Brantner, a declarat pentru Reuters că este esenţial să valorificăm oportunităţile şi să limitam riscurile. "Am elaborat o propunere care poate asigura un echilibru între ambele obiective într-un teren tehnologic şi juridic care nu a fost încă definit", a spus Brantner.
În timp ce guvernele din întreaga lume încearcă să capteze beneficiile economice ale inteligenţei artificiale, Marea Britanie a găzduit în noiembrie primul său summit privind siguranţa inteligenţei artificiale.
Guvernul german găzduieşte luni şi marţi un summit digital la Jena, în statul Turingia, care va reuni reprezentanţi ai politicii, afacerilor şi ştiinţei. Problemele legate de AI vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, atunci când guvernele german şi italian vor purta discuţii la Berlin, miercuri.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰