Paștele catolic 2024, sărbătorit pe 31 martie. Tradiții și obiceiuri de Înviere

Pentru catolici, Paștele este cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. Catolicii încep pregătirea pentru Paște cu Postul Mare, care începe în Miercurea Cenușii și durează 40 de zile, amintind de perioada petrecută de Isus în post și rugăciune înainte de cruce. Săptămâna Mare, care începe cu Duminica Floriilor și se încheie cu Duminica de Paști, marchează cele mai importante evenimente din viața lui Isus, inclusiv Cina cea de Taină, răstignirea și Învierea. Sfânta Liturghie de Vigilia Pascală, care are loc în noaptea de Sâmbăta Mare, este cea mai importantă liturghie din întregul an pentru catolici. În timpul acestei Liturghii, noii membri sunt primiți în Biserică prin sacramentul Botezului, al Confirmării și al Sfintei Împărtășanii.

Sfânta Liturghie începe în întuneric și apoi se aprinde un foc, care simbolizează lumina lui Hristos, iar din acest foc se aprinde lumânarea pascală, care îl reprezintă pe Hristos ca Lumină a lumii.

Paștele Catolic este sărbătorit pe 31 martie

Paștele catolic în 2024 cade pe 31 martie, o zi de mare bucurie. În Duminica Paștelui, catolicii participă la Liturghie și celebrează Învierea lui Isus Hristos. 

Liturghia zilei Sfintelor Paşti, din ziua de duminică, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar.

După Vigilia Pascală, catolicii se adună în familie pentru a lua masa de Paște, care include tradițional ouă vopsite, cozonac, miel și alte mâncăruri specifice regiunii sau tradiției culturale. Este un moment de reflecție spirituală profundă și de reînnoire, deoarece catolicii caută să trăiască învățăturile lui Hristos în viața lor de zi cu zi. Mulți catolici participă la slujbele speciale de Paște și vizitează bisericile pentru a participa la rugăciuni și ceremonii. 

Duminica Paștelui Catolic este marcată prin discursul lui Papa Francisc în Piața Sfântul Petru, din Vatican. Acesta apare în fața a mii de credincioși, pentru a rosti în zeci de limbi tradiționalul mesaj de Paște și binecuvântarea. Discursul lui începe cu "Urbi et Orbi", care se traduce Către cetate și către lume, făcând referire la Roma. 

Tradiții de Înviere la catolici

Paștele catolic este o sărbătoare plină de semnificație. Duminica Învierii înseamnă un moment de reîntoarcere la tradiții, la origini și la obiceiurile vechi de sute de ani. Cel mai cunoscut obicei este mersul la stropit, o tradiție respectată de ani de zile cu sfințenie. Obiceiul este originar din Germania, dar ardelenii l-au adoptat şi chiar i-au adus îmbunătăţiri. În primele două zile de Paște, toate fetele îi așteaptă pe băieți la stropit. Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în toate satele din Ardeal, dar și în Ungaria. La începutul tradiției, fetele erau stropite cu apă rece, dar acum ele primesc stropi de parfum din partea băieților. Obiceiul este simbolizat ca beatitudinea și este considerat o binecuvântare și o urare de noroc.

Copiii merg și ei la stropit de sărbători, dar pe lângă folosirea parfumului ei spun și o poezie pentru a fi recompensați cu ouă roșii și alte bunătăți de Paște. Conform tradiției, apa este simbolul purificării încă din precreștinism, iar în multe sate a apărut obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele populate cu nemți. O altă tradiţie în ziua de Paşte este încondeierea și dăruirea ouălor roșii. Această tradiție simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.

Pe vremuri, băieții din satele transilvănene împodobeau brazii cu panglici colorate în Sâmbăta Patimilor, iar seara, tinerii mergeau în curțile fetelor cu crengi de brad înfășurate cu panglici. Totodată, creştinii catolici obișnuiesc să lipsească abțibilduri cu iepurași, puișori sau alte elemente de Paște pe ouăle proaspet vopsite. Acest obicei a fost preluat de-a lungul anilor și de creștini-ortodocși pentru a oferi mai multă culoare sărbătorilor pascale. Duminica dimineața, înainte de micul dejun, membrii familiei își spală fețele cu apă dintr-un pahar sau un bol în care au pus un ou roșu și o monedă, pentru a atrage sănătatea, bogăția și frumusețea pe tot parcursul anului.

În localitatea Roteni, din Mureş, porţile de la casele unde stau fete nemăritate sunt împodobite cu flori. Porţile se împodobesc în Ziua de Paşte, înainte ca familia să mergă la biserică. Apoi băieţii vin să stropească fetele şi sunt răsplătiţi cu dulciuri. Cele mai bogate porţi sunt semn clar că acolo sunt cele mai frumoase fete din sat. 

De ce Paștele catolic și Pastele ortodox se sărbătoresc în date diferite

Paștele catolic pică pe 31 martie, anul acesta, în timp ce ortodocșii sărbătoresc Paștele la o distanță de 5 săptămâni. Mai exact, pe 5 mai. Calcularea datei Paștelui la ortodocși și catolici se face în funcție de două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian,  introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian, care este un calendar mai vechi, introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr. și ajustat de către Iulius Cezar Augustus. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie. În unele cazuri, Paștele Catolic și Paștele Ortodox cad în aceeași zi, dar acest lucru nu este comun din cauza diferențelor în calculul calendaristic.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰