Klaus Iohannis, despre viziunea României asupra viitorului Europei: ”Este nevoie de consolidarea proiectului european, nu de o reinventare a Europei”

„Mă bucur că avem astăzi oportunitatea unui dialog deschis despre viitorul Europei. Este momentul potrivit pentru o astfel de dezbatere, în contextul în care Conferinţa privind viitorul Europei dobândeşte progresiv contur atât la nivel european, cât şi în fiecare dintre statele membre ale Uniunii noastre. Vă mulţumesc pentru că aţi dat curs acestei invitaţii! Prezenţa dumneavoastră la această masă rotundă este importantă, luând în considerare experienţa, activitatea şi implicarea pe care o aveţi în comunicarea „despre Europa” şi proiectul european. Marea noastră familie europeană înseamnă, în primul rând, cetăţenii europeni, oameni cu dorinţe, cu nevoi, cu speranţe pentru viitorul lor şi al copiilor lor. Tocmai de aceea este atât de important ca cetăţenii statelor noastre să îşi exprime opiniile despre modul în care îşi doresc să evolueze proiectul european, pentru ca apoi noi, liderii Uniunii, să găsim soluţii pentru a face ca aceste aşteptări să devină realitate”, a declarat preşedintele Iohannis. 

El a vorbit şi despre valorile UE şi importanţa dialogului între autorităţi şi cetăţeni.

„Suntem cu toţii sub impactul unei crize care ne-a forţat să ne reanalizăm priorităţile, să ne acomodăm şi cu alte provocări decât cele cu care eram obişnuiţi. Cu siguranţă, această nouă realitate îşi pune amprenta asupra întregului exerciţiu de dezbatere privind viitorul Europei. Cu toate acestea, procesul trebuie să rămână fidel ideii fondatoare a Europei. Angajarea în dialog a cetăţenilor trebuie să conducă, în baza propunerilor acestora, la identificarea măsurilor şi a instrumentelor prin care liderii Uniunii Europene să acţioneze în folosul cetăţenilor noştri. O Uniune a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate şi solidaritate europeană în beneficiul tuturor, un proiect în care trebuie să ne preocupe bunăstarea tuturor statelor membre şi a cetăţenilor europeni deopotrivă. Valoarea incontestabilă a acestor principii ne-a fost reconfirmată de criza recentă. În lipsa unei acţiuni solidare, a coordonării şi a unui angajament real comun de formulare de soluţii, cu siguranţă, experienţa acestei crize ar fi fost total diferită pentru toţi”, a completat Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că relansarea economiiilor statelor membre ale UE este posibilă datorită capacităţii Uniunii în ansamblu de a se mobiliza şi a răspunde eficient unei crize fără precedent şi anume cea cauzată de pandemia de COVID-19.

„Dacă astăzi cetăţenii europeni au acces la vaccin, dacă economiile europene se pregătesc de relansare, aceste lucruri sunt posibile, în special, datorită capacităţii noastre comune şi a Uniunii în ansamblul său de a se mobiliza şi de a răspunde eficient unei crize fără precedent în istoria proiectului european. Să nu uităm că această criză are nu doar o dimensiune legată de sănătate, ci şi una majoră socio-economică. La peste un an de la începutul pandemiei, datorită acţiunii comune şi solidare europene, datorită angajamentului politic pe care ni l-am asumat prin Planul european de relansare economică, putem fi mai optimişti cu privire la anii următori. Din acest punct de vedere, cele 10 angajamente evidenţiate în Declaraţia de la Sibiu, pe care am adoptat-o la 9 mai 2019, rămân fundamentale pentru reflecţia privind viitorul european, întrucât Uniunea înseamnă unitate, solidaritate, coeziune şi o abordare pragmatică, orientată spre acţiune şi rezultate concrete”, a explicat preşedintele României.

Acesta a mai spus că „este nevoie de o consolidare a proiectului european, nu de o reinventare a Europei”.

„Avem elemente esenţiale ale modului european de acţiune, care dau valoarea adăugată Uniunii noastre. Mă refer, în primul rând, la principiile fundamentale pe care Uniunea Europeană este fondată şi care sunt înscrise în Tratate. Foarte important, avem la nivel european şi o cultură a cooperării, a construcţiei consensului şi a concilierii dezvoltate în timp, precum şi o capacitate a Uniunii Europene de adaptare post-criză. Toate încercările prin care a trecut Uniunea au generat lecţii învăţate, care, individual sau prin efect cumulativ, au condus la soluţii mult mai bune, care au determinat perfecţionarea politicilor şi a instrumentelor europene. Trebuie să purtăm o discuţie deschisă despre cum să obţinem „mai multă Europă”, valorificând potenţialul Tratatelor Uniunii. În mijlocul crizei, a devenit evidentă nevoia de a creşte rezilienţa Uniunii Europene, astfel încât aceasta să îşi sporească capacitatea nu numai de a face faţă cu succes situaţiilor de urgenţă, ci şi de a se adapta, astfel încât să se pregătească pentru oportunităţile şi provocările viitorului. Există deja o bază de la care pornim, generată de Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024. Plecând de la acest punct, trebuie să abordăm în perioada următoare acele dimensiuni care vor contribui la consolidarea rezilienţei interne şi externe a Uniunii. Rezilienţa strategică a Uniunii Europene trebuie să fie un proces intern de transformare şi construcţie”, a mai precizat şeful statului.

El a vorbit şi despre presiunea asupra sistemului de sănătate românesc în contextul pandemiei.

„Evitarea blocajelor a fost o lecţie-cheie şi ar trebui să instituim proceduri standard de diagnostic şi corectare pentru a evita lipsa de echipament medical sau de bunuri de bază. Avem nevoie de instrumente şi mecanisme consolidate de gestionare a crizelor. Presiunea pusă de pandemie asupra sectorului sănătăţii a fost fără precedent. În România, dificultăţile cu care se confruntă direct personalul medical au fost combinate cu problemele unui sistem care nu a avut investiţii adecvate timp de câteva decenii. Situaţii similare au fost şi în alte state membre, ceea ce indică, în mod clar, atât necesitatea de a face investiţii masive, cât şi de a face reformă în beneficiul sănătăţii publice. Avem nevoie să construim o veritabilă Uniune a Sănătăţii, care să asigure că sistemele noastre de sănătate sunt pregătite pentru a răspunde la riscuri. Numeroase instrumente create de-a lungul construcţiei europene ne permit astăzi o acţiune eficientă, care stimulează dezvoltarea noastră comună. Împreună, aceste instrumente au generat, să spun aşa, „oxigenul” de care cetăţenii europeni au avut nevoie în timp de criză”, a mai afirmat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a mai subliniat faptul că e necesară consolidarea Zonei Euro şi a Spaţiului Schengen pentru a avea o Uniune mai integrată.

”Pentru o Uniune şi mai integrată, este nevoie şi de consolidarea Zonei Euro, dar şi a Spaţiului Schengen. Noi vedem această consolidare din perspectiva implementării Tratatelor, adică inclusiv prin integrarea acelor state membre, cum este România, care şi-au asumat pregătirea şi acţionează pentru a deveni membre ale Spaţiului Schengen şi ale Zonei Euro. Pentru ca Uniunea Europeană să fie rezistentă, avem nevoie de o abordare centrată pe cetăţean atunci când proiectăm politici şi acţiuni. În acest sens, susţin puternic investiţiile în educaţie. Accelerarea tranziţiei duble către digital şi verde necesită eforturi coordonate pentru construcţia rezilienţei sociale. Numai educaţia poate contribui la diminuarea riscului de auto-excludere a cetăţenilor noştri dintr-o Uniune a viitorului. În plan extern, rezilienţa Uniunii nu poate fi complet garantată în absenţa unei vecinătăţi reziliente. Mă refer la Balcanii de Vest, dar şi la Europa de Est şi sudul Mediteranei. Uniunea ar trebui să îşi intensifice angajamentul faţă de vecinii săi prin sprijinirea reformelor şi investiţii mai mari. Trebuie să stabilim mai multe legături strategice cu partenerii noştri, care să confirme că oferta şi angajamentul Uniunii sunt solide”, a completat el.

Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis a explicat că „în Uniune avem deja răspunsuri pentru multe dintre aşteptările cetăţenilor: democraţie şi stat de drept, o economie de piaţă, egalitate, diversitate”.

„Doar respectarea valorilor spaţiului european ne poate proteja de derapaje, inclusiv de cele inspirate de abordări populiste sau eurosceptice. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că putem să facem şi mai mult, că putem să facem şi mai bine în cadrul proiectului european. O Uniune Europeană mai puternică, mai convergentă şi mai solidară reprezintă cadrul democratic, economic şi social în care România şi cetăţenii români se regăsesc pe deplin, într-o Europă mai bine pregătită să facă faţă transformărilor şi provocărilor viitorului”, a conchis preşedintele Iohannis.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰