Cum a încasat Horațiu Potra 8 milioane de dolari în trei ani de la chinezi, protejându-le interesele în Africa – Investigație Rise Project
Horațiu Potra, liderul unei grupări de mercenari români, a primit 8 milioane de dolari de la o companie din China, între 2015 şi 2018, pentru paza minelor, şantierelor şi bazelor logistice din statul african Sierra Leone. Banii au fost încasaţi prin firme offshore, arată o investigaţie Rise Project.

Horațiu Potra, fost militar și mercenar român, a încasat 8 milioane de dolari timp de trei ani pentru a proteja interesele economice ale Chinei în Africa, dezvăluie platforma de jurnalism de investigație Rise Project. A fost plătit printr-o companie offshore din Malta, activă între primăvara anului 2015 și cea a anului 2018, și și-a redistribuit peste 3,5 milioane de dolari către un alt offshore din Panama și o firmă din vestul Africii.
Legăturile lui Potra cu companiile chineze au fost facilitate de Frank Timiș, controversatul om de afaceri român implicat în proiectul Roșia Montană. Timiș a fost unul dintre cei mai mari jucători din industria minieră africană, controlând exploatări de fier, aur și diamante în Sierra Leone prin firma African Minerals Limited (AML).
În 2015, chinezii l-au înlăturat pe Frank Timiș din afacere, preluând complet controlul asupra minelor prin compania Shandong Iron and Steel Group (SISG). Cu toate acestea, Potra și echipa lui au rămas să supravegheze exploatările miniere pentru noul patron chinez.
China a folosit exploatările miniere ca punct strategic pentru expansiunea economică în Africa. În 2024, investițiile chineze în Africa au depășit 155 miliarde de dolari, iar Beijingul consumă o treime din resursele minerale ale continentului. Potra a fost un element-cheie în acest mecanism, oferind protecție corporațiilor chineze care au preluat afacerile lui Frank Timiș.
- Mercenarii români din Congo câştigau 5.000 dolari pe lună. Horaţiu Potra ar fi plătit pentru repatrierea lor
- Primele imagini cu mercenarii români din Congo, pe Aeroportul din Otopeni. Avioanele cu care au fost aduși în...
- Mercenii lui Horaţiu Potra, prinşi în ambuscadă în Congo, aduşi în ţară. Vor fi controlați de epidemiologi...
- "Mercenari? Nu, suntem instructori". Cei 288 de luptători români, care au fost în Congo, vor fi readuşi în...
- Cum a fost la protestul AUR din București. Un bărbat a fost prins cu o avere în buzunare, 40.000 de euro
Cum a încasat Horațiu Potra milioane de dolari de la chinezi
Potra, supranumit "Prigojin de România" datorită afacerilor de mercenariat și a relațiilor cu foști jandarmi, polițiști și ofițeri SRI, și-a primit plățile printr-o companie offshore din Malta, AO Futuro Ltd, folosind-o ca intermediar pentru a transfera fondurile în diverse conturi personale. Această firmă a fost înființată în octombrie 2014, exact în perioada în care Frank Timiș începea să piardă controlul asupra afacerilor sale din Sierra Leone, și a rămas activă pe întreaga durată a colaborării lui Potra cu chinezii.
În documentele din Malta apare ca intermediar oficial o româncă, parteneră de afaceri a lui Potra din Mediaș, care administra și contul bancar al companiei offshore, deschis la o bancă din România. Majoritatea banilor (aproximativ 80%) proveneau de la corporația chineză Shandong Steel, prin intermediul celor două subsidiare din Sierra Leone preluate de la Timiș: Tonkolili Iron Ore Ltd – administrarea minelor de fier și magnetită, African Railway and Port Services Ltd – gestionarea infrastructurii de transport.
Împreună, aceste companii au virat aproape 8 milioane de dolari în conturile mercenarului. Deși Potra lucra în principal pentru chinezi, și firmele lui Frank Timiș i-au efectuat plăți în această perioadă, însă sumele provenite de la fostul său patron reprezentau doar aproximativ 20% din veniturile sale totale.
Maria Tătar și conflictul juridic
Maria Tătar, o femeie de afaceri din Mediaș, l-a ajutat pe Horațiu Potra să administreze compania offshore din Malta, prin care acesta încasa bani de la chinezi. Cei doi au avut o relație de încredere, investind împreună în imobiliare, iar Tătar l-a reprezentat în mai multe tranzacții, având chiar acces la conturile lui.
Relația lor s-a deteriorat în 2020, ducând la conflicte juridice și acuzații reciproce. Potra o acuză că i-ar datora bani, în timp ce Tătar contestă un contract de împrumut din 2018, susținând că ar fi falsificat. În paralel, ea a povestit poliției detalii despre afacerile lor, inclusiv despre armele pe care Potra le-ar fi ascuns la Mediaș. În prezent, cei doi se judecă pentru sute de mii de dolari.
Averea lui Potra
În vara anului trecut, Horațiu Potra a achiziționat o clădire istorică situată pe strada Ionel Perlea din București, fost sediu al Partidului Comunist, lângă Parcul Cișmigiu. Proprietatea include un teren de 722 mp și o clădire de 292 mp. Deși încă are de achitat o ipotecă de 1,2 milioane de dolari, această achiziție nu apare în declarația sa de avere în calitate de consilier local în Mediaș, unde a menționat 78 de terenuri și 29 de imobile.
Pe lângă această proprietate, Potra deține: 78 de terenuri și 29 de imobile în Cluj, Sibiu, Mureș și Mediaș, 15 kg de aur (evaluat la 6 milioane de lei), două mașini de lux, conturi bancare consistente.
Întrebat despre operațiunile financiare derulate prin offshore-ul din Malta, Potra a răspuns pentru Rise Project: "Care-i problema ta că am câștigat bani în străinătate și i-am cheltuit în România?! Mai bine te-ai interesa cine fură și trimite afară din țară banii poporului, bani din care probabil sunteți plătiți și voi, ăștia cu presa anti-românească! Mersi!"
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰