Video Pensiile magistraţilor pot costa România 660 de milioane de euro din PNRR. Modificările adoptate ar putea pica la CCR
Modificări cu scandal, în parlament, la legea pensiilor magistraţilor. Deputaţii au decis ca vârsta de ieşire din câmpul muncii să fie de 65 de ani de la 1 ianuarie 2026. Proiectul iniţial prevedea o creștere etapizată a vârstei până în 2045. CSM consideră inacceptabilă schimbarea, despre care opoziţie susţine că e făcută special pentru ca legea să fie respinsă de Curtea Constituţională.
Deși ieri, în dezbaterile din comisii, proiectul legii pensiilor magstraţilor a primit raport de adoptare, azi a fost modificat de comisia de muncă într-o ședință care a durat aproximativ 15 minute.
Pensiile magistraţilor, modificări cu scandal
"S-a eliminat şi acea eşalonare a vârstei de pensionare până în 2045, astfel încât de la 1 ianuarie 2026 vârsta de pensionare la magistraţi va fi 65 de ani. Iar baza de calcul va fi asemenea celei de la militari, echitatea s-a realizat în această formă", a declarat Adrian Solomon, deputat PSD.
"Ideea că are loc o dezbatere serioasă pe repede înainte, acum, în timpul plenului, asta e o treabă neserioasă. E un proiect făcut pe repede înainte, un proiect electoral, vor iar să vă păcălească înainte de alegeri nu o să mai păcăliţi pe nimeni", spune Ionuţ Moşteanu, lider USR.
- Proiectul privind pensiile magistraţilor, adoptat de deputaţi cu modificări majore
- Recalcularea pensiilor, aproape gata: oamenii vor primi retroactiv banii cuveniţi. Anunţul Casei Naţionale de Pensii
- Pensiile scad dramatic din 2040. Ce procent din ultimul salariu vor primi românii
- Poşta Română a început distribuirea ajutoarelor de 400 lei pentru pensionari. Când ajung banii
- Judeţele din România unde salariaţii depăşesc pensionarii. La polul opus, în Vaslui sunt 14 pensionari la 10...
În prezent, magistraţii se pot pensiona dacă au cel puţin 25 de ani vechime. Deputaţii au schimbat azi şi formula de calcul pentru pensiile magistraţilor. Acestea vor fi egale cu 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor încasate în ultimii 4 ani de activitate. În plus, valoarea pensiei speciale nu poate depăşi salariul încasat în ultima luna de activitate, fără să fie luate în calcul alte venituri cum ar fi sporuri sau bani pentru concediul neefectuat.
"Baza de calcul să fie aşezată în aşa fel încât să nu mai existe nicio pensie mai mare decât salariul. În schimb, a rămas problema de neconstituţionalitate, ba chiar a fost agravată", spune Oana Ţoiu, USR.
Reacţia CSM
Pensia medie specială a magistraţilor depăşeşte acum 5.000 euro lunar, din care peste 4.000 de euro vin de la Bugetul de Stat. În România, sunt aproape 6.000 de judecători şi procurori care încasează pensii speciale. Reacţia CSM nu a întârziat să apară - modificările de azi reprezintă un atac la independenţa justiţiei şi generează consecințe iremediabile în sistemul judiciar.
"Este inacceptabil ca într-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, independenţa justiţiei să constituie în mod recurent o temă predilectă de discuţie în campania electorală", se arată într-un comunicat emis de Consiliul Superior al Magistraturii.
România riscă să piardă peste 660 de milioane de euro din PNRR dacă nu va ajusta pensiile magistraţilor.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰