Video "Pensia mea, săraca". În Capitală sunt cele mai mari salarii, dar nu se simte: Pe ce se duc banii românilor în fiecare lună

Bucureşti. Capitala celor mai mari salarii din ţară. Care se duc, însă, rapid:

Localnic: Pe ce cheltuim cei mai mulţi bani? Pe mâncare şi îmbrăcăminte.

Localnic: În timpul şcolii mai mult. Când nu suntem la şcoală, mai puţin. Cam 1.500 pe lună.

Vezi și

Localnic: Pe medicamente, pe doctori, cam asta.

Localnic: Iau la trei luni reţeta, în jur de 300 de lei pentru mine, 300 pentru soţul.

Pe ce cheltuiesc românii bani lunar

O familie din București cheltuie cel mai mult cu îmbrăcămintea. 215 lei pe lună, în medie. Urmează medicamentele, care seacă bugetul cam cu aceeaşi sumă, 213 lei și carburanții, pentru care plăteşte 156 lei. Situaţia este identică în vestul țării, în Timiș.

După ce îşi cumpără alimente şi ţigări, locuitorii din Timiş investesc în imaginea lor. Potrivit datelor INS, cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pe îmbrăcăminte. Rochii de toate culorile, bluze sau fuste. Urmează medicamente şi benzină. Dar pe următoarele locuri în top sunt pantofii şi parfumurile.

Ardelenii dau şi ei cei mai mulţi bani pe îmbrăcăminte 201 lei, dar pe locul doi sunt cheltuielile cu lemne și cărbuni, iar pe trei, cele cu încălțămintea. Spre Moldova, localnicii de acolo dau cei mai mulți bani pe lemne - peste 150 de lei. După încălzire, îmbrăcămintea şi medicamentele le scot bani grei din buzunar.

Lazar Moldovanu, pensionar: Pensia mea, săraca, e pe lemne.

Lazăr Moldovanu şi-a luat deja o maşină cu doi metri cubi de lemne, pe care a cheltuit aproape 1.400 de lei. Şi ar mai avea nevoie de încă pe atât.

Lazar Moldovanu, pensionar: Astea ce le am, două luni. Două luni jumate dacă intrăm în iarnă. Trebuie să mai iau o maşină, ca să pot ieşi din iarnă.

Explicaţiile pentru modurile diferite de cheltuire a banilor sunt mai multe.

Bogdan Glăvan, analist economic: Ţine de venituri. Şi aici ştim că salariile în Bucureşti-Ilfov sunt aproape duble faţă de salariile din partea de Nord-Est sau din Sud. Ca să nu mai vorbim de nivelul preţurilor. În mediul rural, preţurile sunt mai mici. În momentul în care veniturile reale au o asemenea discrepanţă, evident că şi consumul oamenilor va fi diferit. A doua explicaţie ţine de dezvoltarea inegală a infrastructurii din România.

Venitul unei gospodării a fost, în primul trimestru al anului, 6.979 de lei. Iar cheltuielile au reprezentat 85% din venituri.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰