Video Sesizări pe bandă rulantă la CCR pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale după desecretizarea CSAT

Autorităților române li se cere să vorbească cu aliații pentru activarea Articolelor 4 și 5 din Tratatul NATO. Un prim pas s-a făcut deja, Ministerul Român de Externe anunță că a informat statele aliate la ministeriala NATO, despre campania fără precedent de manipulare a alegătorilor din țara noastră. Suntem, așadar, în fața unei situații incredibile. Mai mergem duminică la vot, având în vedere implicarea clară a unui actor statal, în speță Rusia, în procesul electoral din țara noastră? Este întrebarea de pe buzele tuturor. Legea prevede însă multiple scenarii. 

Sesizări pe bandă rulantă la CCR pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale

Într-adevăr, informația de ultimă oră obținută pe surse de Observator este aceea că Școala Națională de Studii Politice și Administrative va sesiza Curtea Constituțională pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. În lumina noilor documente și rapoarte declasificate în urma ședinței CSAT de joia trecută, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, ar urma să depun o sesizare la Curtea Constituțională prin care va cere anularea alegerilor din primul tur de scrutin și reluarea primului tur în condiții de legalitate deplină.

Vezi și

De altfel, rectorul SNSPA Remus Pricopie susține că alegerile ar trebui reluate, iar Curtea Constituțională ar trebui să se reunească de urgență pentru a reanaliza întreaga situație, pentru a reanaliza toate rapoartele clasificate ale serviciilor secrete care au fost desecretizate ieri de administrația prezidențială pentru că, susține rectorul SNSPA, ne aflăm în plin război hibrid iar Federația Rusă a pus în mișcare în România "o lovitură de stat mascată".

Mai vorbește rectorul SNSPA despre trădare de țară și despre faptul că, în acest moment, candidatul Călin Georgescu ar trebui eliminat de Curtea Constituțională din cursa prezidențială, astfel încât întreg procesul electoral să se reia de la zero în condiții de maximă securitate.

Separat, şi publicaţia Calea Europeană anunţă că a sesizat joi Curtea Constituţională a României privind ilegalităţile identificate şi comunicate de CSAT în legătura cu desfăşurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidenţiale.

"Având în vedere concluziile privind vicierea procesului electoral din România, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, printr-o serie de ilegalităţi identificate şi comunicate public de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi având în vedere că niciun proces electoral viciat nu poate sta la baza funcţionării unui stat democratic, membru al Uniunii Europene şi al NATO, vă solicităm să vă exercitaţi prerogativele legale şi constituţionale pentru ca alegerile din România să se deruleze în condiţii de legalitate deplină, cu respect faţă de cetăţenii acestei ţări şi faţă de valorile lumii democratice şi ale statului de drept. Vă rugăm să luaţi act şi să procedaţi în consecinţă că pentru a exista în condiţii corecte şi constituţionale un tur doi al alegerilor prezidenţiale este nevoie de un prim tur care să se deruleze cu adevărat în condiţii legale", se arată în sesizarea făcută publică de Calea Europeană.

Iar Cristian Terheș, candidat care a obținut 1% în turul 1 al alegerilor prezidențiale, a declarat joi pentru G4Media că a depus o nouă cerere prin care solicită Curții Constituționale să anuleze turul 1 al alegerilor prezidențiale. El a spus că noua cerere se bazează pe documentele desecretizate de CSAT, care au arătat că există un "actor statal" în spatele campaniei lui Călin Georgescu.

România ar putea cere activarea Articolelor 4 și 5 din Tratatul NATO, pentru apărarea țării

Se discută la această oră pe scena politică din România despre scenariul în care țara noastră ar putea să le ceară aliaților activarea Articolelor 4 și 5 din Tratatul Nord-Atlantic. Cristian Diaconescu, fostul ministru de Externe, candidat în primul tur al alegerilor prezidențiale, a lansat acest scenariu. El spunea că țara noastră ar putea să ceară, în acest moment cel puțin, activarea Articolului 4, care prevede consultări de urgență între aliații din NATO.

Asta în contextul în care fostul secretar general al NATO, Jens Stolten, poate solicita chiar activarea Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, care prevede evident că toți ceilalți aliați ar trebui să dea un răspuns unit și comun pentru a apăra țara atacată, inclusiv, în acest scenariu, al unui atac cibernetic. Totul în condițiile în care am văzut cu toții raportul prezentat de SRI, declasificat de Administrația Prezidențială, raportul SRI din CSAT, care arată că România a fost ținta a unui atac hibrid-ostil din partea Federației Ruse, iar instituțiile care gestionează procesul electoral au fost atacate, inclusiv cibernetic, în ziua și noaptea alegerilor prezidențiale.

Să ținem cont de faptul că în CSAT au fost prezenți atât șefii Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, șeful Direcției de Informații a Armatei Române, șeful Statului Major al Armatei, dar și liderii politici, președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu, cei care, potrivit legii, sunt principali beneficiari ai acestor informații.

De ce instituțiile statului nu au prevenit atacul cibernetic și tentativa de influențare a alegerilor prezidențiale?

Cu siguranță atât președintele Klaus Iohannis cât și premierul Marcel Ciolacu știau din timp despre aceste rapoarte ale serviciilor secrete. E întrebarea pe care ne-o punem până la urmă cu toții în această situație: De ce până în acest moment, dacă serviciile secrete din România, atât Serviciul Român de Informații cât și Serviciul de Informații Externe, ministerul de Interne și Serviciul de Telecomunicații Speciale aveau toate aceste informații, care arătau că România este ținta unei campanii uriașe de atac cibernetic pentru influențarea alegerilor prezidențiale și a procesului electoral din țara noastră, nimeni nu s-a sesizat și nimeni nu a făcut nimic până în acest moment?

Inclusiv Parchetul General spunea aseară că inclusiv după ședința CSAT nu a primit decât hotărârea CSAT, nicidecum documentele și rapoartele servicilor secrete care au fost declasificate aseară. Abia acum procurorii de la Parchetul General spun că vor analiza aceste documente și că este posibil ca în perioada următoare să deschidă o anchetă penală în acest caz.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰