Mircea Geoană, acuzat că a plagiat în teza de doctorat. Emilia Șercan: A copiat din doi președinți americani, Bill Clinton și George W. Bush

Numărul 2 din NATO ar fi copiat cel puțin 78 de pagini din cele 279 ale lucrării de doctorat, preluând fără atribuire din diverse surse, scrie jurnalista Emilia Șercan. Acesta ar fi folosit o tehnică de preluare neautorizată de conținut: plagiatul prin traducere.

Mai exact ar fi tradus fără atribuire conținut din trei rapoarte ale președinților americani. Primul raport a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de președintele Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002 respectiv februarie 2003, mai precizează sursa citată.

Într-o discuție cu PressOne, potențialul candidat la președinția României nu a negat categoric că ar fi plagiat porțiuni din teza sa de doctorat. A spus doar că a lucrat "sârguincios" la lucrarea sa: "Nu știu, adică vă spun la modul cel mai onest că l-am făcut cu toată inima și l-am făcut, cum se spune, sârguincios, și cât de mult se putea pe vremea respectivă făcând, muncind la el. Adică să mă apuc să copiez de la alții, nu prea e felul meu. Dacă e ceva, mă rog, dar nu, nu, nu... A fost, a fost muncit și făcut pe bune, și muncit la el serios ani de zile", spunea Geoană.

Profesorul Radu Mușetescu de la ASE, prezent la susţinerea tezei, respinge acuzaţiile că Geoana a plagiat

În urma acuzațiilor de plagiat care îl vizează pe Mircea Geoană, profesorul Radu Mușetescu de la ASE) a subliniat, într-o postare pe Facebook, că teza lui Geoană a fost evaluată și apreciată de către colegii din cadrul catedrei. Profesorul explică faptul că după ce lucrarea de doctorat a fost analizată de 3 softuri anti-plagiat a reieșit că gradul de similitudine cu alte lucrări sau documente scrise anterior nu depășește nivelul de 0.9%.

"În calitate de membru al Departamentului (fosta Catedră) de Relații Economice Internaționale, mi se pare moral oarecum imperativ sa fac și eu un comentariu: în anul 2005, in calitate de tânăr asistent universitar, am fost prezent la presustinerea tezei d-lui Mircea Geoană, intitulată „Evoluții în Zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru Integrarea României în Structurile Euro-Atlantice”, în catedră (la acel moment, un pas obligatoriu în procesul de susținere al unei teze de doctorat). Ulterior, am fost prezent și la susținere, invitat fiind ca orice cadru didactic din facultate. Că domnul Geoană era (deja) un expert în NATO și tema tezei, era ceva de domeniul evidenței pentru toți cei participanți.

Că scrisese fiecare dintre cele 600 de pagini ale lucrării, iarăși a fost evident pentru toată audiența, atât la nivel de catedra (circa 50 de profesori în domeniu, unii dintre ei punând întrebări doctorandului) cât și pentru audienta publică din ASE la susținere (de altfel, cred că nimeni nu scrie 600 de pagini decât dacă o face din pasiune, altfel se rezumă la cele 100-150 de pagini minim necesare). 

Având acces la teză încă de pe atunci, odată cu discuțiile din prezent, m-a interesat, de curiozitate, cum stă aceasta la capitolul programelor de anti-plagiat. Indicatorii sunt relevanți și vorbesc de la sine. După ce a fost trecută prin 3 softuri anti-plagiat recunoscute național și internațional – Turnitin, Plagiarism Detector și Sistemantiplagiat.ro - concluzia este că gradul de similitudine cu alte lucrări sau documente scrise anterior nu depășește nivelul de 0.9% (de fapt, titluri de documente și texte legale). Așadar, nici vorbă de plagiat. La nivelul anului 2005, teza depășea standardele de corectitudine din 2024.

În plus, aș adăuga un element care poate nu este știut de multă lume: coordonatorul acestei teze este nimeni altul decât prof. univ. dr. Gheorghe Dolgu. În opinia mea, unul dintre puținii intelectuali adevărați ai mediului academic românesc din ultima jumătate de secol (fost membru al catedrei din care fac parte, decedat în anul 2017). Dacă aș putea spune ceva, aveai impresia că ai în față un aristocrat britanic printre proletarii sovietici specifici vremurilor. Am avut onoarea să îl am membru pe prof. univ. dr. Gheorghe Dolgu într-o comisie de referat la doctorat.

Ceea ce nu poate decât să mă ducă la gândul: dacă toți candidații la peședinția României ar fi, din punct de vedere academic, ca domnul Mircea Geoană, nu ar fi deloc rău pentru România. Ca să nu zic mai multe", a scris profesorul Radu Mușetescu pe Facebook.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Sondaj Inscop: Geoană, politicianul în care românii au cea mai mare încredere

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, cu o cotă de 37%, urmat de Emil Boc, Victor Ponta, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, publicat pe 29 aprilie 2024. 

Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, 37% dintre participanţii la sondaj declarând că au încredere destul de multă şi foarte multă în Secretarul General Adjunct al NATO. În clasament urmează Emil Boc cu 36.3% încredere destul de multă şi foarte multă, respectiv Victor Ponta cu 24.9% încredere destul de multă şi foarte multă.

Clasamentul este continuat de Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 24%, Nicolae Ciucă cu 20%, George Simion cu 19.8%  şi Diana Şoşoacă cu 18.5%.  În Dacian Cioloş au încredere destul de multă şi foarte multă 15.8% dintre participanţii la sondaj, în Mihai Tudose au încredere 13.5%, iar în Cătălin Drulă 9.5%.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰