Alegerile prezidenţiale din 2019. Klaus Iohannis a obţinut 66,09%, iar Viorica Dăncilă a obţinut 33,91%
Alegerile prezidenţiale din România din 2019 s-au desfăşurat în două tururi de scrutin, primul fiind pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie.
La primul tur al alegerilor prezidenţiale au participat 14 candidaţi. Candidaţii din primul tur au fost Klaus Iohannis (PNL, susţinut de FDGR), Viorica Dăncilă (PSD, susţinută de UNPR şi PNŢCD), Dan Barna (USR-PLUS), Mircea Diaconu (PRO România), Theodor Paleogu (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Ramona Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste), Alexandru Cumpănaşu (independent), Viorel Cataramă (Dreapta Liberală), Bogdan Stanoevici (independent), Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) şi John Banu (Partidul Naţiunea Română).
La alegerile prezidenţiale din 2019 au votat peste 9 milioane de români, 9.359.673 mai exact, adică 51,19%. Participarea la vot a fost mai scăzută decât la alegerile prezidenţiale din 2014, atunci când au votat 10.031.762 de oameni, adică 54,86% din totalul celor cu drept de vot.
Candidaţii din turul 2
În turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2019 au mers Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă. Klaus Iohannis şi-a asigurat al doilea mandat la Cotroceni după ce a obţinut 66,09% din voturi, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 33,91%.
- Alegerile prezidenţiale din 2014. Klaus Iohannis a obţinut 54,43% din voturi, iar Victor Ponta a obţinut 45,56%
- Alegerile prezidenţiale din 1996. Primul transfer paşnic de putere după 1989; Emil Constantinescu, victorie cu 54%...
- Alegerile prezidenţiale din 1992. Ion Iliescu a obținut 61,43% din voturi, iar Emil Constantinescu, 38,56%
- Primele alegeri libere din 20 mai 1990. Ion Iliescu a devenit primul președinte al României postcomuniste
- Alegerile prezidenţiale din 2004. Traian Băsescu, primul preşedinte care s-a bucurat de un mandat de cinci ani
- Alegerile prezidenţiale din 2009. Traian Băsescu a câştigat al doilea mandat după renumărarea voturilor
Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate.
Calendarul alegerilor prezidențiale a fost aprobat de Guvern în cadrul ședinței din 27 august 2019:
- 2 septembrie: depunerea la BEC a protocolului de constituire a unei alianțe electorale;
- 11 septembrie (prelungit până pe 15 septembrie): înregistrarea în registrul electoral ca alegător în străinătate sau ca alegător prin corespondență;
- 22 septembrie, ora 24: depunerea candidaturilor și comunicarea către BEC a semnelor electorale;
- 29 septembrie: stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților;
- 12 octombrie: începe campania electorală;
- 8 noiembrie, orele 12–21 (–23:59): prima zi de votare în străinătate;
- 9 noiembrie, ora 7: se încheie campania electorală în țară;
- 9 noiembrie, orele 7–21 (–23:59): a doua zi de votare în străinătate;
- 10 noiembrie, orele 7–21 (–23:59): a treia zi de votare în străinătate și începerea votării în țară
Candidaţii ajunşi în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2019 au strâns din finanţări, împreună, suma totală de 1,6 milioane de lei. În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetăţeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 3.339.922 de voturi (33,91%).
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰