Alegerile prezidenţiale din 2000. Anul în care Ion Iliescu şi-a asigurat cel de al doilea mandat la Cotroceni

Cadrul legislativ

Scrutinul prezidenţial din 26 noiembrie 2000 a fost reglementat de Legea 69/1992 şi Constituţia României. Legea 69/1992 specifica faptul că preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi. Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea preşedintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) şi (3) din Constituţie. Conform acestui act normativ, în unităţile administrativ-teritoriale, operaţiunile electorale pentru alegerea preşedintelui României se fac în circumscripţiile electorale şi secţiile de votare, sub conducerea birourilor electorale prevăzute de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe baza aceloraşi liste de alegători, relatează Agerpres.

Potrivit art. 144 lit. d) din Constituţie, Curtea Constituţională este instituţia care veghează la respectarea, în întreaga ţară, a prevederilor amintitei legi şi confirmă rezultatele sufragiului.

Pentru prima dată în perioada post-decembristă a României, cetăţenii români şi-au putut exercita dreptul de vot la alegerile din anul 2000 şi pe baza cărţii de alegător. Cetăţenii români aflaţi în străinătate au putut vota şi fără carte de alegător, pe baza paşaportului diplomatic, de serviciu, simplu sau consular. Alegătorii urmau să voteze la secţia de votare unde îşi aveau domiciliul. În condiţiile în care aceştia se aflau într-o altă localitate, şi-au putut exercita dreptul de vot pe baza cărţii de alegător însoţită de cartea de identitate la orice secţie de votare, urmând să fie înscrişi pe o listă electorală specială de către Biroul Electoral al secţiei de votare respective. Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României s-a organizat câte o secţie de votare. Aceste secţii de votare au aparţinut de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti.

Candidaţii la funcţia supremă în stat

Până în data de 26 octombrie 2000, la Biroul Electoral Central (BEC) au fost înregistrate 13 candidaturi pentru funcţia de preşedinte al României, la scrutinul din 26 noiembrie.

Primul care s-a înscris în cursa prezidenţială a fost candidatul PNL, Theodor Stolojan, care şi-a depus candidatura la BEC şi semnul electoral la 18 octombrie, împreună cu circa 500.000 de semnături de susţinere.

Documentele oficiale pentru înscrierea candidaturii lui Ion Iliescu din partea PDSR în cursa pentru alegerile prezidenţiale au fost depuse în ziua de 21 octombrie, la sediul BEC, împreună cu peste 1.200.000 de semnături de susţinere.

La 23 octombrie, BEC a admis candidatura lui Teodor Meleşcanu, din partea ApR, şi 408.000 de semnături din cele 500.000 de semnături depuse. În aceeaşi zi, BEC a înregistrat şi candidatura independentului Mugur Constantin Isărescu pentru Preşedinţia României, susţinută şi de 730.000 de semnături.

Cel de-al cincilea candidat înscris oficial în cursa pentru Palatul Cotroceni a fost Petre Roman, care în 24 octombrie a depus la BEC şi 500.000 de semnături de susţinere a candidaturii sale.

BEC a înregistrat în aceeaşi zi şi candidatura la funcţia de preşedinte al României a lui Gyorgy Frunda, propus de UDMR şi susţinut de peste 320.000 de semnături. În cursul aceleiaşi zile, BEC a înregistrat şi candidatura la funcţia de preşedinte al României a lui Corneliu Vadim Tudor din partea PRM. Pentru candidatura liderului PRM au fost depuse 437.000 de semnături. Tot la 24 octombrie BEC a înregistrat candidatura la funcţia supremă în stat a lui Niculae Cerveni, propus de PLDR şi susţinută de 345.000 de semnături.

În ziua următoare, Biroul Electoral Central a înregistrat candidatura la funcţia supremă în stat a lui Paul Philippe de Hohenzollern, propus de Partidul Reconcilierii Naţionale, după ce acesta a prezentat, la cererea BEC, un document oficial în care Ambasada Marii Britanii confirma renunţarea la cetăţenia britanică, îndeplinind astfel cerinţele Legii 69/1992 privind alegerea preşedintelui României. Candidatura sa a fost susţinută de aproximativ 356.000 de semnături.

În aceeaşi zi, BEC a înregistrat şi candidatura la funcţia de preşedinte al României a lui Ion Sasu, propus de PSM şi susţinută de 347.000 de semnături.

Un al doilea candidat independent înscris în cursa prezidenţială din 2000 a fost Eduard Gheorghe Manole, care s-a înscris oficial la BEC tot la 25 octombrie, depunând şi 306.000 semnături. În premieră pentru scena politică românească, independenta Graziela Elena Bârlă a fost prima femeie din România care şi-a înscris, la BEC, candidatura pentru alegerile prezidenţiale. La 26 octombrie, s-a înscris în cursa prezidenţială al patrulea candidat independent, Lucian Orăşel, care a depus la BEC şi 495.000 de semnături de susţinere.

Pregătirea scrutinului

Secţiile de votare la care au fost aşteptaţi să-şi exercite dreptul fundamental peste 17,7 milioane de cetăţeni români au fost deschise la 26 noiembrie, de la ora 07.00 şi până la ora 21.00. Pe teritoriul României au fost organizate 15.240 de secţii de votare şi 152 de secţii în străinătate, în 88 de ţări.

În cadrul celor 42 de circumscripţii electorale stabilite la nivelul întregii ţări au fost înfiinţate 15.240 de secţii de votare, din care 1.205 în Capitală. Cetăţenii români din afara graniţelor şi-au putut exprima dreptul de vot în 152 de secţii din 88 de ţări. În Capitală au funcţionat 1.155 de secţii de votare permanente, la care se adăugau 50 de secţii de votare speciale - 22 în unităţile militare şi 28 în spitale, campusuri universitare, gări şi autogări -, la care puteau vota bolnavii, studenţii, militarii sau cei aflaţi în tranzit în Bucureşti.

În afara graniţelor ţării au fost aşteptaţi să voteze aproximativ 200.000 de români, trecuţi pe listele permanente externe. Numărul acestora a fost stabilit pe baza comunicărilor transmise de misiunile diplomatice, având în vedere prezenţa la vot la alegerile anterioare.

La alegeri au fost acreditaţi de BEC 10.472 de observatori interni şi peste 200 de observatori externi. Observatorii au urmărit modul în care sunt respectate drepturile omului, sesizând preşedintelui secţiei de votare eventualele nereguli care puteau apărea în cursul procesului de votare.

Rezultatele primului tur de scrutin