Unde votează românii din diaspora la europarlamentare. Lista secţiilor de votare din străinătate
Alegeri europarlamentare 2024. Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. România este unul dintre statele europene cu cei mai mulți cetățeni în afara granițelor, aproape 5,9 milioane, conform datelor din 2021. Pentru cei aflaţi la muncă sau în vacanţă peste hotare, autorităţile au organizat la alegerile europarlamentare un număr dublu de secţii de votare faţă din anii precedenţi.
Votul la alegerile europarlamentare poate fi exercitat la cele 915 secţii de votare deschise în străinătate şi la cele 18.955 de secţii din ţară, organizate şi pentru alegerile locale.
Românii din diaspora vor avea la dispoziţie 915 secţii de votare pentru alegerile din 9 iunie
Ministerul Afacerilor Externe organizează, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, 915 secţii de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu faţă de secţiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.
La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Italia (150 de secţii), Spania (147 de secţii), Marea Britanie (104 secţii), unde sunt comunităţi mari de români. Ministerul Afacerilor Externe organizează, prin Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, 915 secţii de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, din 9 iunie, fiind cu 474 mai multe decât cele organizate la scrutinul desfăşurat în urmă cu cinci ani.
În cadrul scrutinului vor fi aleşi cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European
La scrutinul din 9 iunie 2024 votarea începe la ora locală 07:00 şi se încheie la ora 22:00. Alegătorii care se află la ora 22:00 la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.
Aproape 500 de candidaţi îşi dispută cele 33 de mandate care revin României în Parlamentul European, prima secţie care s-a deschis pentru alegerile europarlamentare fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, Votul din străinătate se încheie luni dimineaţă la ora 8.00, iar duminică, în intervalul 7.00 - 22.00, este programat votul în România.
Douăsprezece partide şi formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru alegerile europarlamentare. De asemenea, sunt înscrişi şi 4 intependenţi, inclusiv Silvestru Şoşoacă, plasat sub control judiciar ca urmare a suspiciunilor legate de semnăturile de susţinere a candidaturii sale.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, pentru alegerile europarlamentare s-au înscris 494 de candidaţi. Dintre aceştia, 167, reprezentând 33,81%, sunt femei, iar 327, reprezentând 66.19%, sunt bărbaţi. De asemenea, 22 dintre actualii Parlamentari candidează din nou.
Parlamentul European este singura adunare transnaţională din lume aleasă în mod direct de cetăţenii fiecăreia dintre cele 27 de ţări membre. Europarlamentarii reprezintă interesele cetăţenilor UE la nivel european, iar anul acesta vor fi aleşi 720 de europarlamentari, cu 15 mai mulţi decât la precedentele alegeri.
BEC a stabilit ordinea pe buletinele de vot la europarlamentare
UDMR este primul pe listă, urmat de alianţa electorală PSD-PNL, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, AUR, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei.
Pe locul 7 pe buletinele de vot este România Socialistă, locul 8 – Partidul România Mare, locul 9 – Partidul Patrioţilor, locul 10 Partidul Alternativa Dreaptă, locul 11 - Partidul S.O.S. România şi locul doisprezece – Partidul Diaspora Unită.
Ordinea de înscriere a candidaţilor independenţi pe buletinele de vot este următoarea: locul 13 – Paula-Marinela Pîrvănescu, locul 14 – Vlad-Dan Gheorghe, locul 15 – Nicolae Bogdănel Ştefănuţă şi locul 16 – Dumitru Silvestru Şoşoacă.
Cum arată buletinul de vot la alegerile europarlamentare 2024. Ordinea candidaţilor
- Poziția 1 - UDMR
- Poziția 2 - Alianța electorală PSD-PNL
- Poziția 3 - REPER
- Poziția 4 - AUR
- Poziția 5 - PUSL
- Poziția 6 - Alianța Dreapta Unită
- Poziția 7 - Partidul România Socialistă
- Poziția 8 - Partidul România Mare
- Poziția 9 - Partidul Patrioților
- Poziția 10 - Partidul Alternativa Dreaptă
- Poziția 11 - Partidul S.O.S România
- Poziția 12 - Partidul Diaspora Unită
- Poziția 13 - Paula-Marinela Pîrvănescu
- Poziția 14 - Vlad Gheorghe
- Poziția 15 - Nicu Ștefănuță
- Poziția 16 - Silvestru Șoșoacă
Documente: lista_sectiilor_de_votare_9_iunie_2024_site_mae.pdf
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰